Avand in vedere importanta deosebita a integrarii Romaniei in UE, ca factor esential de atingere a obiectivelor de integritate publica, activitatile de advocacy constituie un pivot esential in determinarea unei schimbari sistemice in scopul cresterii integritatii publice, diminuarea coruptiei şi îmbunătăţirea sistemului judiciar.

Ca activităţi pentru îmbunătăţirea climatului de integritate publică TI-Romania a incheiat în anul 2004 un memorandum cu Guvernul Romaniei privind o platforma comuna de lupta impotriva coruptiei, care a determinat adoptarea unor acte normative de natura a amenda cadrul sistemul de integritate romanesc:

→ Ratificarea Conventiei ONU împotriva corupţiei, inclusiv realizarea de către structurile responsabile ale executivului a unei analize de impact, evaluarea resurselor necesare pentru implementare şi calendarul de implementare, ca instrumente de implementare, s-a realizat prin Legea nr. 365/2004.

→ Elaborarea şi adoptarea unui cadru legislativ care să garanteze protecţia avertizorilor de integritate (whistleblowers’ protection), considerând absolut necesară participarea personalului din sectorul public la creşterea integrităţii publice, s-a concretizat prin adoptarea Legii nr. 571/2004.

→ Amendamente la Legea nr. 161/2003, în sensul extinderii definiţiei conflictului de interese, al asigurării unor standarde unitare în materia incompatibilităţilor şi restrângerii excepţiilor, al îmbunătăţirii dreptului substanţial şi procedural în privinţa monitorizării şi controlului averilor, precum şi a  creării unei infrastructuri instituţionale unice şi eficiente de aplicare a legii. Proiectul de act normativ a fost elaborat de Ministrul Justiţiei, promovat de Guvern şi adoptat de Camera Deputaţilor. Cu toate acestea el nu a fost adoptat şi de Senat, neintrând astfel în vigoare. Excepţie face adoptarea declaraţiilor de avere şi interese într-o formă mai completă şi eficientă de monitorizare, în urma eforturilor Ministrului Justiţiei, prin OUG nr 14/2005.

→ Modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 prin extinderea categoriei faptelor de corupţie la o varietatea mai largă de manifestări ale fenomenului corupţiei în sectorul public. S-a realizat prin adoptarea Legii nr. 521/2004 care incriminează ca faptă de corupţie abuzul în serviciu în orice formă dacă este săvârşit în scopul obţinerii de beneficii private pentru sine sau pentru altul.

→ Extinderea prevederilor Legii nr. 7/2004 privind Codul de Conduită al funcţionarilor publici şi la celelalte categorii de lucrători din sectorul public sau care prestează servicii publice. S-a realizat prin adoptarea Legii nr. 477/2004.

→ Asigurarea transparenţei activităţii procurorilor, prin modificarea Codului de Procedură Penală în sensul obligării acestora de a transmite către toate parţile interesate, complet şi din oficiu, copiile deciziilor de netrimitere în judecată. S-a realizat prin adoptarea Legii nr. 480/2004, ceea ce a condus la creşterea responsabilităţii procurorilor.