acasa despre TI Romania oportunitati contact legaturi utile
 media  servicii  proiecte  politici si studii  publicatii  centru  training                                    Romana English
acasa > politici si studii > Advocacy
politici si studii  Advocacy     Tipareşte aceasta pagina
Advocacy

Odată cu intrarea în vigoare a Convenţiei ONU împotriva corupţiei şi a convenţiilor regionale legate de stabilirea Centrelor ALAC, eforturile de advocacy ale TI au înregistrat rezultate considerabile, pregătind terenul pentru eforturile viitoare. TI-Ro îşi va continua acţiunile ca organizaţie de advocacy, la nivel central şi local, evidenţiind aspectul strategic al eforturilor sale de advocacy şi se va implica activ în atingerea obiectivelor stabilite. TI Romania a desfasurat actiuni de advocacy in vederea reformarii sistemului judiciar, a administratiei publice, in sfera luptei importiva coruptiei si a spalarii banilor, acestea fiind cateva dintre ariile catre care ne-am orientat.

Anul 2008

Transparency International Romania a subliniat în repetate rânduri importanţa rolului Consiliului Superior al Magistraturii pentru reformarea sistemului judiciar şi asigurarea independenţei acestuia, ca premisă esenţială pentru oferirea unui serviciu public de justiţie de calitate, cu respectarea standardelor europene.

Raportul Comisiei Europene dat publicităţii pe data de 23 iulie 2008, atrage atenţia asupra unei serii de vulnerabilităţi ale sistemului judiciar în ansamblul său, dar şi ale CSM în calitatea sa de garant al independenţei acestui sistem.

Ca urmare a aspectelor subliniate de către Raportul Comisiei Europene asupra progresului României în cadrul mecanismului de verificare şi cooperare, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat din partea Transparency International Romania o serie de propuneri şi observaţii care să vină în ajutorul activităţii Consiliului.

Mai mult decât atât, documentele de analiză lansate de Transparency International Romania în ultimii ani, cum ar fi Studiul privind percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului judiciar 2007 şi Raportul Naţional Anticorupţie 2008, atrag atenţia asupra aceloraşi deficienţe, care însă nu şi-au găsit rezolvarea până în prezent.

Dat fiind acestea, TI Romania a elaborat o serie de recomandări şi a formulat un set de măsuri menite să răspundă obiectivului de îmbunătăţire a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii în exercitarea atribuţiilor sale legale şi în procesul de reformare a sistemului judiciar.

Măsurile propuse de TI Romania vizează:

  1. Măsuri legislative orientate către a. unificarea practicii judiciare şi către elaborarea unor norme cadru care să stabilească standarde minimale în privinţa redactării şi motivării hotărârilor judecătoreşti; b. Statutul procurorilor, în sensul iniţierii unor măsuri de natură a clarifica statutul constituţional al procurorilor, a rolului şi misiunii acestuia şi declararea unor soluţii coerente; c. Funcţionarea instanţelor – ocuparea posturilor vacante, suplimentarea schemelor pentru un volum de muncă rezonabil, introducerea unor standarde minimale de bună administrare în compartimentele de arhivă, registratură şi grefă.
  2. Politica de resurse umane, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivelul procedurilor de recrutare, sistemul de promovarea a judecătorilor şi procurorilor, schimbarea mecanismului de numire şi revocare a conducerii Ministerului Public şi Parchetului General, activităţi de instruire, extinderea ariei de acoperire a Legii nr. 571/2004.
  3. Impactul noilor Coduri de procedură penală şi civilă, în sensul analizării noilor dispoziţii cu maximă atenţie din perspectiva constituţionalităţii lor, necesitatea unei legi de organizare judecătorească corespunzătoare.
  4. Întărirea capacităţii CSM de a-şi îndeplini responsabilităţile, în ceea ce priveşte creşterea transparenţei, îmbunătăţirii activităţii jurisdicţionale, măsuri ce vizează membri CSM, asigurarea independenţei magistraţilor şi măsuri la nivel instituţional.

Asistenţă juridică gratuită

Legea are ca obiectiv proiectarea şi dezvoltarea unei noi politici publice privind asistenţa juridică gratuită în Romania dar şi îmbunătăţirea administrării şi accesului la justiţie.
Ca urmare a eforturilor de advocacy ale TI-România, prin OUG 51/2008, România şi-a armonizat legislaţia internă în materie de asistenţă juridică gratuită cu dispoziţiile Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE.

Ordonanţă de urgenţă nr. 53/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.
Transparency International România a derulat activităţi menite să susţină întărirea capacităţii de aplicare a legii în combaterea corupţiei şi a spălării banilor, ca rezultantă a faptelor de corupţie, si diminuarea potenţialului de coruptibilitate pentru persoanele ce ocupă funcţii publice si reducerea riscului ca beneficiile astfel obţinute, sa fie folosite fără a fi depistate de autorităţi.

Ordin nr. 4500/2008

Transparency International România apreciază ca bine iniţiativa ANFP în vederea stabilirii unui cadru unitare privind metodele de completare şi transmitere a datelor şi informaţiilor referitoare la respectarea normelor de conduită de către funcţionarii publici.
În acest sens organizaţia noastră a înaintat o serie de recomandări proiectului de ordin dintre care notăm includerea în cadrul formatului de raportare a unor rubrici referitoare la avertizorii de integritate sau în cadrul raportului de monitorizare a legii să fie incluse în anexă şi recomandările emise de infrastructurile etice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Strategia Naţională Anticorupţie

Cu privire la Strategia Naţională privind prevenirea şi combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală (2008-2010). Transparency International România a înaintat de asemenea o serie de observaţii şi recomandări pe marginea proiectului.
Ca şi recomandări generale TI România a susţinut realizarea unei analize diagnostic asupra corupţiei în sectorul public cât şi elaborare unor criterii clare de prioritizare a domeniilor care vor fi incluse în viitoarea strategie anticorupţie, respectiv definirea unui prag de vulnerabilitate la corupţie.
În privinţa domeniilor de intervenţie ale Strategiei s-a mai recomandat introducerea domeniului muncii şi protecţiei sociale şi extinderea ariei de acoperire a Strategiei către administraţia publică de la nivel central (nu numai local). În plus s-a mai recomandat ca atât Strategia cât şi Planul de Măsuri să fie considerate mai degrabă ca documente – cadru, pe baza cărora să se construiască strategii anticorupţie sectoriale.
În materie de recomandări specifice, TI România a considerat că în Planul de Măsuri să se ţină cont de 4 obiective principale:
• Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului asupra riscurilor asociate corupţiei

• Creşterea transparenţei în serviciile publice

• Dezvoltarea sistemului de management al resurselor umane în vederea diminuării riscurilor asociate fenomenului de corupţie

• Simplificarea procedurilor administrative în vederea îmbunătăţirii serviciilor publice

Anul 2007

Legea privind Agenţia Naţională de Integritate

Transparency International România a susţinut adoptarea unui cadru legal şi instituţional, elaborarea şi adoptarea unei politici publice pentru controlul conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi pentru cercetarea averii. Prin urmare, pe parcursul anilor 2004, 2005, 2006 şi 2007 organizaţia a oferit expertiză tehnică Ministerului Justiţiei, a organizat dezbateri publice sau a realizat evaluări critice asupra Legii Agenţiei Naţionale de Integritate.
Ca rezultat al eforturilor depuse de TI România, notăm adoptarea Legii nr. 144/9 mai 2006 privind Agenţia Naţională de Integritate dar şi adoptarea OUG nr. 49/2007 pentru modificarea Legii nr. 144/2007.

Armonizarea legislaţiei în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor

În cursul anului 2007 TI-Ro a elaborat proiectul de politică pentru armonizarea reglementărilor naţionale şi pentru implementarea efectivă a noilor norme.
De asemenea, TI-Ro a elaborat împreună cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi combaterea Spălării de Bani un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 656/2002 şi armonizarea Directivei, care a fost transmis Ministerului Justiţiei şi a fost integrat de acesta în Actuala formă a legii.
TI-Ro a participat de asemenea la consultările organizate de Ministerul justiţiei, pentru finalizarea proiectului de act normativ.

Statutul procurorilor în România

Începând cu anul 2005 TI-Ro a atras atenţia în mod constant, prin cele 3 ediţii ale Studiului privind «Percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului Judiciar», cu privire la implicaţiile statutului dual al procurorului.
În anul 2007, TI-Ro a organizat alături de alţi parteneri o conferinţă internaţională pe tema statutului procurorilor, la care au fost invitaţi factori de decizie din România. Ca şi rezultat notăm iniţierea unor dezbateri pentru găsirea pârghiilor de clarificare a statutului procurorului.

Planul de acţiune solicitat de Comisia Europeană

TI România a susţinut şi promovat ca următoarele puncte de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul mecanismului de cooperare cu CE:

• Lege privind stabilirea unor criterii pentru asigurarea bunei administraţii:

• Lege privind transparenţa execuţiei bugetare

• Lege de transparentizare a activităţii mecanismelor instituţionale de plângere administrativă:

• Adoptarea Codului de procedură administrativă

• Auditul anual privind vulnerabilitatea la corupţie ale instituţiilor publice – coordonarea activităţii va fi realizată de consilierul de conduită:

• Controlul de legalitate ce are în vedere procesul de adoptare a actului administrativ cu caracter normative

• Completarea declaraţiilor de interese cu o rubrica special destinata declarării contractelor cu statul pe care rudele si afinii pana la gradul 2 le-au avut in ultimii 5 ani. Se vor declara atât contractele încheiate ca persoane fizice, persoane autorizate, liber-profesionişti cât şi cele încheiate de societăţii la care aceştia sunt acţionar majoritar sau administratori, ori în care deţin părţi sociale.

Ca urmare a eforturilor depuse, 3 dintre recomandările TI-România au fost incluse în Planul de Acţiune prin Hotărârea nr. 1346/2007.

Proiect al Codului de Procedură administrativă Proiectul are ca prime obiective uniformizarea soluţiilor legale disparate existente în legislaţia actuală, precum şi reglementarea pentru prima dată a unor situaţii juridice semnalate de practica administrativă. TI Romania a contribuit printr-o o serie de observaţii la adresa proiectului de Cod. Pe de o parte sunt cuprinse în sfera codului de procedura administrativă norme care sunt specifice unui cod administrativ, iar pe de altă parte sunt omise o serie întreagă de proceduri din sfera operaţiunilor economico-financiare sau de relaţionare între autorităţile şi instituţiile publice (spre exemplu, achiziţiile publice. elaborarea şi fundamentarea bugetelor locale, fundamentarea politicilor publice); În acelaşi timp, definiţiile cu care se operează sunt vagi si se clădesc prin norme de trimitere una la alta, astfel încât nu sunt întrunite cerinţele ca legea să fie clară, accesibilă şi să asigure predictibilitate Observaţiile şi comentariile TI -Ro au fost transmise în scris către MIRA. Pe data de 14 decembrie 2007 MIRA a anunţat că renunţă la absorbţia Legilor 544/2001 şi 52/2003 în Codul de Procedură Administrativă.

Anul 2006 - realizarile majore ale activitatii de advocacy se concretizeaza in:

Îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate de România în urma primei runde de evaluare GRECO din 2002, care veneau să completeze lacune de politici publice sau să îmbunătăţească cadrul normativ general. Ultima restanţă -armonizarea Codului de Procedură Penală cu prevederile Codului Penal referitoare la răspunderea penală a persoanei juridice – a fost inlaturata prin adoptarea in luna august a Legii nr. 356/2006.

Organizarea unei serie de dezbateri publice cu tema „Politici publice privind Agenţia Naţională de Integritate”, în datele de 6 iulie şi, respectiv, 24 octombie 2006, in parteneriat cu dl. deputat Bogdan Olteanu. Ambele s-au axat pe discutarea elementelor de principiu ce întemeiază politica publică referitoare la Agenţia Naţională de Integritate şi au avut ca scop identificarea celor mai eficiente mecanisme de control al averilor, conflictelor de interese şi incompatibilităţilor.

Evenimentele s-au bucurat de participarea liderilor grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai executivului - Cancelaria Primului Ministru, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor -, parlamentari, reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-mediei, precum şi de susţinerea Secretariatului Internaţional al Transparency International.

Totusi, desi Ministerul Justitiei a elaborat un proiect in aces sens, iar subiectul a fost larg discutat de mai bine de doi ani, nu a putut fi adoptat un act normativ in acest sens.

Anul 2005 a fost marcat de:
Adoptarea unui act normativ care să stabilească o modalitate competitivă de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru ONG-uri, ca Lege a granturilor. Proiectul a avut la bază Reglementarea nr. 1605/2002 a Comisiei Europene şi OUG nr. 60/2002. Proiectul de act normativ a fost finalizat, fiind adoptat şi publicat ca Legea nr. 350/2005.

 → Armonizarea regulamentelor de organizare şi functionare a ministerelor cu dispozitiile Legii nr. 571/2004. Desi nu au respectat termenul de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii, totusi, la solicitarea TI-Ro de a i se comunica modul de armonizare, Ministerele au folosit cele 30 de zile disponibile pentru a răspunde în vederea alinierii regulementelor la cerintele legale.

Continuarea eforturilor pentru infiintarea unei Agentii de integritate, care insa nu au fost finalizate in cursul acestui an cu adoptarea unui act normativ in acest sens.
 

Anul 2004

Ca activităţi pentru îmbunătăţirea climatului de integritate publică TI-Romania a incheiat în anul 2004 un memorandum cu Guvernul Romaniei privind o platforma comuna de lupta impotriva coruptiei, care a determinat adoptarea unor acte normative de natura a amenda cadrul sistemul de integritate romanesc:

→ Ratificarea Conventiei ONU împotriva corupţiei, inclusiv realizarea de către structurile responsabile ale executivului a unei analize de impact, evaluarea resurselor necesare pentru implementare şi calendarul de implementare, ca instrumente de implementare, s-a realizat prin Legea nr. 365/2004.

Elaborarea şi adoptarea unui cadru legislativ care să garanteze protecţia avertizorilor de integritate (whistleblowers’ protection), considerând absolut necesară participarea personalului din sectorul public la creşterea integrităţii publice, s-a concretizat prin adoptarea Legii nr. 571/2004.

Amendamente la Legea nr. 161/2003, în sensul extinderii definiţiei conflictului de interese, al asigurării unor standarde unitare în materia incompatibilităţilor şi restrângerii excepţiilor, al îmbunătăţirii dreptului substanţial şi procedural în privinţa monitorizării şi controlului averilor, precum şi a  creării unei infrastructuri instituţionale unice şi eficiente de aplicare a legii. Proiectul de act normativ a fost elaborat de Ministrul Justiţiei, promovat de Guvern şi adoptat de Camera Deputaţilor. Cu toate acestea el nu a fost adoptat şi de Senat, neintrând astfel în vigoare. Excepţie face adoptarea declaraţiilor de avere şi interese într-o formă mai completă şi eficientă de monitorizare, în urma eforturilor Ministrului Justiţiei, prin OUG nr 14/2005.

Modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 prin extinderea categoriei faptelor de corupţie la o varietatea mai largă de manifestări ale fenomenului corupţiei în sectorul public. S-a realizat prin adoptarea Legii nr. 521/2004 care incriminează ca faptă de corupţie abuzul în serviciu în orice formă dacă este săvârşit în scopul obţinerii de beneficii private pentru sine sau pentru altul.

Extinderea prevederilor Legii nr. 7/2004 privind Codul de Conduită al funcţionarilor publici şi la celelalte categorii de lucrători din sectorul public sau care prestează servicii publice. S-a realizat prin adoptarea Legii nr. 477/2004.

Asigurarea transparenţei activităţii procurorilor, prin modificarea Codului de Procedură Penală în sensul obligării acestora de a transmite către toate parţile interesate, complet şi din oficiu, copiile deciziilor de netrimitere în judecată. S-a realizat prin adoptarea Legii nr. 480/2004, ceea ce a condus la creşterea responsabilităţii procurorilor.


   TI Romania   contact
  media
Stay Informed
Stay Informed