Comunicat de presă

Coruptia persistenta în tarile sarace are ca rezultat un „dezastru umanitar constant”

Pe un fond de scandaluri corporatiste persistente, tarile bogate regreseaza la rândul lor

Berlin, 23 Septembrie 2008 - Având în vedere ţări ca Somalia şi Irak care prezintă cele mai ridicate niveluri ale corupţiei, Indicele de Percepţie al Corupţiei 2008, realizat de Transparency International (IPC) şi lansat astăzi, subliniază legătura nefastă dintre sărăcie, instituţii nefuncţionale şi corupţie. Însă alte deteriorări notabile în scorurile IPC 2008 arată ca puterea mecanismelor de supraveghere este primejduită şi în rândul celor mai bogate state.

„În ţările cele mai sărace, nivelul corupţiei poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte, atunci când miza sunt banii pentru spitale sau pentru apă potabilă”, arată Huguette Labelle, Preşedinte al Transparency International. „Nivelul ridicat şi persistent al corupţiei şi sărăciei care parazitează multe dintre societăţile lumii are ca rezultat final un dezastru umanitar constant care nu poate fi tolerat. Dar chiar şi în ţările privilegiate, cu o aplicare în mod deranjant neunitară a legii, este necesară o abordare mai consistentă în combaterea corupţiei.”

Rezultatele anului 2008
IPC 2008 realizat de Transparency International este un indice compozit, bazat pe sondaje şi opinii ale experţilor, care măsoară nivelul perceput al corupţiei din sectorul public din 180 de ţări şi teritorii (la fel ca în anul precedent), pe o scară de la 0 (foarte corupt) la 10 (foarte curat). Este un indice compozit, bazat pe sondaje şi opinii ale experţilor.

Danemarca, Noua Zeelandă şi Suedia împărtăşesc cel mai mare scor, de 9,3, urmate îndeaproape de Singapore cu 9,2 puncte, în timp ce în partea de jos a clasamentului se află Somalia cu 1,0, în urma Irakului şi al Myanmar cu 1,3 şi Haiti cu 1,4 puncte.

Deşi modificările de scor din IPC nu au loc brusc, din punctul de vedere statistic anumite schimbări semnificative sunt evidente în unele ţări analizate de IPC, atât în partea superioară, cât şi în cea inferioară a clasamentului. Analizând sondajele incluse în IPC in 2007 şi 2008, se pot observa scăderi însemnate în scorurile Bulgariei, Burundi, Insulelor Maldive, Norvegiei şi Marii Britanii.

În mod asemănător, îmbunătăţiri statistice semnificative în cursul ultimului an pot fi se constată în ceea ce priveşte Albania, Cipru, Georgia, Mauritius, Nigeria, Oman, Qatar, Coreea de Sud, Tonga şi Turcia.

Consolidarea mecanismelor de control şi răspundere
Fie că este vorba despre o ţară săracă sau nu, provocarea de a controla corupţia necesita instituţii guvernamentale şi sociale funcţionale. În ţările sărace, corupţia este vădită în justiţie, iar controlul instituţional ineficient. Pe de altă parte, ţările mai bogate prezintă o insuficientă reglementare a sectorului privat, mai cu seamă în ce priveşte norme care se referă la plata mitei în străinătate, precum şi un control ineficace al instituţiilor financiare şi al tranzacţiilor.

„Pentru a putea reduce corupţia este nevoie de instituţii puternice, de domnia legii, de o presă independentă şi de o societate civilă activă”, spune Labelle. „Dacă aceste instituţii sunt slabe, corupţia scapă de sub control, iar consecinţele pentru oamenii simpli, ca şi pentru justiţie şi egalitatea socială în general, sunt grave.”

Contextul luptei globale împotriva sărăciei
În ţările sărace, corupţia endemică pune în pericol lupta globală împotriva sărăciei, ameninţând să pericliteze Obiectivele ONU de Dezvoltare ale Mileniului (MDG-uri). Conform Raportului Global asupra Corupţiei realizat de Transparency International în 2008, costurile corupţiei ar însemna 50 miliarde de dolari americani (35 miliarde de euro) – adică aproape jumătate din cheltuielile anuale de ajutorare – din costul pentru atingerea obiectivului de dezvoltare în ce priveşte apa şi canalizarea.

Aceasta presupune nu doar o dublare a eforturilor în ţările sărace, în care bunăstarea unei părţi semnificative a populaţiei atârnă în balanţă, ci impune şi o abordare mai concentrată şi mai bine coordonată de către comunitatea internaţională a donatorilor pentru a asigura sprijinirea dezvoltării în direcţia întăririi instituţiilor administraţiei şi de control în ţările care primesc ajutorul, şi că însuşi fluxul ajutoarelor nu este vulnerabil la abuzuri şi corupţie.

Acesta este mesajul pe care TI îl va transmite statelor membre ale Adunării Generale a ONU care se pregăteşte să evalueze progresul înregistrat în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pe 25 septembrie, anterior conferinţei ONU cu privire la Finanţarea pentru Dezvoltare din Doha, Qatar, unde se vor lua angajamente în vederea finanţării ajutoarelor.

Profesorul Johann Graf Lambsdorff de la Universitatea din Passau, care realizează IPC pentru TI a subliniat efectele dezastruoase ale corupţiei, precum şi beneficiile combaterii acesteia. „Există probe care indică faptul că o creştere a IPC cu un punct (pe o scară de la 1 la 10) are ca efect mărirea fluxurilor de capital cu 0,5% din produsul intern brut şi salariile cu 4 %.

Mita corporatistă şi standardele duble
Performanţa scăzută a unora dintre ţările bogate, exportatoare, cu unele state europene notabile regresând în IPC 2008, pune într-o lumină nefavorabilă angajamentul guvernelor de a controla modul îndoielnic în care unele companii naţionale înţeleg să achiziţioneze şi să administreze afaceri în străinătate, pe lângă problemele interne, cum ar fi rolul banilor în politică. Apariţia constantă a scandalurilor de corupţie externe arată un eşec mai mare al ţărilor bogate ale lumii de a îşi respecta angajamentul răspunderii reciproce în lupta împotriva corupţiei.

“Asemenea standarde duble sunt inacceptabile şi ignoră normele internaţionale”, spune Labelle. “Pe lângă efectele sale nefaste asupra statului de drept şi asupra încrederii publicului, lipsa determinării subminează credibilitatea celor mai înstărite naţiuni în lupta împotriva corupţiei din tarile mai puţin bogate.” Convenţia OCDE privind combaterea mitei, care incriminează mita plătită în străinătate de către companii din state membre OCDE a fost adoptată în 1999, dar aplicarea ei este în continuare inconsecventă.

Adoptarea legislaţiei anti-corupţie reprezintă câştigarea unei părţi din luptă. O adevărată schimbare în ce priveşte asemenea practici poate veni numai pe calea unui angajament al tuturor companiilor, atât din ţările dezvoltate, cât şi din cele în curs de dezvoltare.

Lupta contra corupţiei: consistenţă socială
În întreaga lume, existenţa unor instituţii de control puternice, precum şi a unei legislaţii corespunzătoare şi stabile, poate asigura scăderea nivelului corupţiei, permiţând o participare considerabilă a cetăţenilor, o dezvoltare profundă şi creşterea calităţii vieţii în comunităţile marginalizate.

Transparency International este coaliţia globală de luptă împotriva corupţiei.

Contacte pentru jurnalişti: