Optiuni valorice pentru un mediu antreprenorial integru - Raport de cercetare

13 O altă corelație interesantă constatată este aceea dintre numărul mediu de angajaţi şi frecvenţa firmelor care au coduri de etică. Astfel, codurile de conduită sunt mai des întâlnite în acele sectoare de activitate în care forţa de muncă are un volum mai mare. Este posibil ca managementul firmelor mari să simtă o mai mare nevoie de a avea mecanisme de natură să asigure un comportament dezirabil din partea angajaţilor (mai ales că responsabilitatea într-o organizaţie de mari dimensiuni este mai greu de gestionat, iar faptele neetice pot fi mai dificil de depistat şi, după caz, sancţionat). Avertizarea de integritate în contextul economic românesc Deși în ceea ce privește avertizarea de integritate, în legislația românească nu există dispoziţii legale specifice și aplicabile sectorului privat. Legea nr. 571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile și instituţiile publice prevede un mecanism de protecţie a avertizorilor în cazurile în care aceştia pot suferi represalii (fie în mod direct, fie indirect), în legătură cu plângerile sau raportările formulate de către aceștia – referitoare la încălcări ale legii. Relevant este, însă, că acest mecanism poate fi extrapolat avertizorilor care semnalează fapte de corupţie sau incidente de integritate în care sunt implicați (direct sau indirect) inclusiv reprezentanţi ai unor firme. Un alt beneficiu este acela că actuala legislație, poate reprezenta un reper/ ghid pentru toți agenții economici care intenționează să-şi dezvolte politici interne de integritate. Avertizarea de integritate se bazează pe un set de principii dezirabile social (inclusive normativ), cele mai importante fiind reprezentate de principiul responsabilității (semnalările de încălcare a legii trebuie să fie însoțite de dovezi care să susţină fapta sesizată), de principiul bunei credințe (raportarea faptei trebuie să se facă cu convingerea că încălcarea este o realitate), respectiv de principiul echilibrului (persoană nu se poate prevala de dispoziţiile legii pentru a diminua sancţiunea administrativă sau disciplinară pentru un act de un caracter mai grav). Studiul realizat de Transparency International România (menționat anterior) aduce în prim plan câteva constatări interesante, relevante și în contextul derulării cercetării noastre. În primul rând, s-a constatat că, la nivelul anului 2011, în sectorul privat se manifestau două tendinţe opuse cu privire la aplicarea mecanismelor de integritate: (1) în cazul companiilor mari, exista un interes semnificativ pentru mecanismul avertizorului de integritate – probabil în contextul mai larg al politicilor specifice de guvernare corporativă; (2) în cazul firmelor de dimensiuni medii sau mici, se pare că acestea nu manifestau un interes relevant pentru dezvoltarea unor politici interne privind avertizorii de integritate. O explicație plauzibilă (în contextul acelor situații dihotomice constatate) trebuie corelată cu lipsa, la nivel național, a unui cod de guvernare corporativă. Pe de altă parte, se pare că principalii actori din mediul de afaceri nu erau foarte dispuși să introducă politici de