Optiuni valorice pentru un mediu antreprenorial integru - Raport de cercetare

14 avertizare - acestea fiind percepute drept o încălcare a confidenţialităţii şi a secretelor firmelor lor. Mai mult decât atât, s-a constatat că documentele din zona avertizării de integritate fie erau considerate confidenţiale (motiv pentru care ele nu erau publicate de pagina web a companiilor cuprinse în eșantion), fie aceste documente pur și simplu nu existau decât la nivel formal/ declarativ. O altă concluzie a fost aceea că practicile preventive referitoare la incidentele de integritate sau etice se situa la un nivel precar. Se pare că, la vremea respectivă (2011), nu se conștientiza îndeajuns faptul că, în raport cu beneficiile, costurile de implementare a unor politici de prevenire erau practic nesemnificative. În privința existenței și/ sau funcționalității unor mecanismele interne de sesizare a incidentelor etice şi de conformitate, studiul arăta că doar 60% dintre companiile investigate au menţionat că există un sistem intern de semnalare, evident anonimă, a incidentelor de etică şi conformitate. Restul de 40% dintre firme au afirmat că nu există un astfel de sistem. Autorii studiului de referință avansează chiar ideea potrivit căreia liniile verzi de etică funcţionează doar pentru angajaţi (aceștia neștiind însă cum să acceseze o asemenea facilitate), nu însă şi pentru terţii – respectiv pentru alte persoane interesate, din exteriorul organizației, care ar putea avea informaţii despre unele abateri relevante de la normele codului de etică al respectivei companii. * O analiză documentară a literaturii de specialitate dedicate incidenței valorilor de etică, integritate și conformite în mediul de afaceri arată că, în România, inițiativele dedicate acestei tematici sunt relativ sporadice (fără a fi inexistente totuși – vezi, de exemplu, studiile analizate mai sus). Altfel, am putea spune că există mai degrabă demersuri ce vizează aspecte manageriale (stiluri de management, tipologia managerului român, impactul crizei asupra mediului de afaceri, interacțiunile între instituții/ politici publice și acesta etc.) decât axiologice. Pe de altă parte, un raport 10 privind efectele politicilor de bună guvernare și de etică în administrația centrală (participante – 26 state membre, mai puțin România) arată că, atâta vreme cât politicile de etică concentrate pe reflectarea “senzaționalului”, politicienii și managerii sunt mai puțin interesați de acestea (în politicile ulterioare adoptării unor decizii) – numai o singură țară raportând că politicile de etică sunt în mare parte bazate pe valori. Mai mult, se pare că discuțiile privind corupția sunt mult mai populare decât 10 Christoph Demmke, Timo Moilanen - Effectiveness of Good Governance and Ethics in Central Administration: Evaluating Reform Outcomes in the Context of the Financial Crisis (Study for the 57 th Meeting of the Directors General responsible for Public Services in EU Member States and European Commission), European Institute of Public Administration, 2011. Pentru conformitate, puteți accesa link-ul: https://www.oeffentlicherdienst.gv.at/moderner_arbeitgeber/personalentwicklung/international/dokumente/ETHICS_REPORT_FI NAL.pdf .