Optiuni valorice pentru un mediu antreprenorial integru - Raport de cercetare

15 dezbaterile cu privire la problemele post-angajare sau la fenomenul de mobbing, de exemplu. Urmând disticția clasică între manageri și lideri, raportul analizat aduce în prim plan conceptul de concucere etică, respectiv importanța unui lidership al eticii. Contextul în care se plasează această idee pleacă de la premisa că, de multe ori, managerul public trebuie să acționeze rapid într-o zonă gri (marginală) în cazul în care legile sunt silentioase (nu-și produc efectele, sunt neauzite) sau confuze, desi unii dintre manageri sunt încă tributari prejudecății potrivit căreia problematizările din domeniul eticii sunt artificiale și nepractice. Dar lipsa de leadership etic conduce la adâncirea clivajului dintre teorie și practică. Un studiul comandat de Ministerul de Interne din Olanda (2007), invocat în cadrul raportului, arată că o mare parte dintre angajați sunt nemulțumiți de o serie de probleme ce vizează inexistența unor practici de conducere etică, gradul scăzut de conștientizare în privința eticii, respectiv lipsa unei culturi a eticii. Cu toate acestea, managementul eticii dintr-o perspectivă ambivalentă - sectorul public și privat - implică o serie de caracteristici comune. Astfel, pentru a fi eficace, gestionarea etică trebuie să îndeplinească următoarele condiții prealabile:  trebuie să existe o viziune de management;  trebuie să existe un actor central cu responsabilități în domeniul eticii;  trebuie să existe ținte și obiective clare;  politicile de etică concrete trebuie să fie în concordanță cu obiectivele,  alegerea instrumentelor trebuie să fie coerentă;  politicile de etică trebuie să fie comunicate în mod continuu membrilor organizației;  similar, politicile de etică trebuie să fie evaluate în mod continuu/ monitorizate și evaluate periodic. Pe de altă parte, în sectorul privat, succesul unui stil de management etic depinde în mare măsură de: (1) integrarea politicilor de etică în alte politici ale companiei, (2) valorile organizaționale îmbrățișate - de orientare, de comunicare, de sensibilizare și de prevenire. În consecință, sarcina principală a managementului orientat etic nu este numai de a penaliza greșelile/ abateriele, ci și de a preveni/ descuraja incidentele de etică/ integritate – de aici și importanța adoptării unor măsuri, cum ar fi formarea/ instruirea personalului, precum și implementarea codurilor de conduită la nivelul companiei/ grupului de firme din cadrul acesteia. Pe de altă parte, potrivit OCDE, un cadru de integritate trebuie să îndeplinească patru funcții importante, și anume: (1) determinarea și definirea integrității; (2) ghidarea spre valorile de integritate; (3) monitorizarea integrității; (4) implementarea mecanismelor de integritate.