Optiuni valorice pentru un mediu antreprenorial integru - Raport de cercetare

30 respondente cu capital preponderant românesc (ele valorizând atât adaptabilitatea, cât atașamentul local/ național) Secțiunea 2. PRACTICI ȘI INTENȚII ORGANIZAȚIONALE Două treimi dintre respondenți (66,7%) susțin că în firma lor există un Cod de etică/ deontologic/ de conduită, iar circa jumătate (50,3%, respectiv 49%) – proceduri/ reglementări privind asigurarea transparenței în procesul decisional, respectiv proceduri/ reglementări exprese privind conflictele de interese. Doar 39% dintre respondenți indică faptul că la nivelul firmei lor există proceduri/ mecanisme de averizare de integritate (linie de integritate). Trei concluzii se desprind de aici: (1) datele privind ponderea codurilor de conduită existente confirmă rezultatele sondajului realizat de Transparency International România în 2011 (vezi secțiunea dedicată, din cadrul Analizei de context) – deși ne aflăm la o distanță de 5 ani, respectiv vorbind de două eșantioane diferite (componență, volum); (2) se confirmă faptul că asigurarea transparenței la nivelul actorilor economici rămâne încă o problemă partial nerezolvată. (3) în cazul avertizării de integritate și a reglementării conflictelor de interese, rata mare a nonrăspunsurilor indică faptul că cele două chestiuni de referință nu sunt cunoscute/ promovate suficient în mediul de afaceri românesc (vezi și Anexa 3, Tabel 5). Surprinzător este însă faptul că peste 70% dintre firmele intervievate au acordat note bune calității mecanismelor de verificare a conformității, respectiv practicilor de implementare a valorilor etice (din firma lor). Pe de altă parte, doar 60,3% au evaluat pozitiv sistemului de raportare a neregulilor/linie de avertizare de integritate (Anexa 3, Tabel 10). Un sistem de raportare a neregulilor/ linie de avertizare de integritate nu va fi functional la nivelul firmei mai devreme de 3 ani potrivit opiniei a 48,3% din eșantion. În 3 ani sau mai mult vor funcționa practici de implementare a valorilor etice (cel puțin așa cred 43,8% dintre respondenți), în timp ce mecanismele de verificare a conformității (raportare la legislație) vor fi puse la punct mai repede (doar 37,3% dintre respondenți au indicat un orizont de timp mai mare de 3 ani). Este interesant faptul că firmelor le este mai ușor să aplice norma (optimism în legătură cu durata procesului de implementare a mecanismelor juridice specifice) decât să înființeze linii de integritate sau să genereze culturi etice agreate la nivel organizational (se confirmă astfel observațiile constatate de alte rapoarte citate în cadrul Analizei de context). De altfel, evoluția seriilor de timp, în privința conformității,