Optiuni valorice pentru un mediu antreprenorial integru - Raport de cercetare

9 față de categoria pe care o reprezintă a evoluat pozitiv în 2015. La cealaltă extremă, 7% dintre cei chestionați resimt o deteriorare considerabilă a modului în care sunt percepuți de societate, în timp ce un procent destul de mare (10%) nu pot aprecia dacă s-a petrecut o modificare în mentalitatea românească față de antreprenori. Ca dinamică, o analiză longitudinală arată că:  în 2014 numărul celor care considerau că s-a îmbunătățit percepția față de antreprenori era egal cu al celor care considerau că a rămas aceeași;  în 2016, cei care consideră că percepția s-a îmbunătățit sunt aproape de două ori mai numeroși decât cei care cred că aceasta nu s-a schimbat.  autorii barometrului avansează ipoteza potrivit căreia, dacă tendința va continua în 2017, se va înregistra o percepție pozitivă de peste 50% în privința mentalităților privind inițiativa privată. Așa cum am văzut, cercetarea prezentată mai sus este relevantă inclusiv din perspectiva valorilor care stau la baza sectorului de afaceri din România, precum și a comportamentului integru recunoscut de companiile care își derulează activitatea în România. Chiar dacă este vizat preponderent mediul de afaceri, perspectiva instituțională (instituții, legislație și mai ales politici publice) nu trebuie exclusă din analiză având în vedere interdependențele și interacțiunile dintre cele două sisteme (privat și public). De altfel, deși termenul de „integritate” este de multe ori utilizat ca antonim al corupţiei, acesta nu înseamnă doar lipsa corupţiei, ci presupune promovarea și implementarea unor practici instituționale vizând îmbunătăţirea comunicării şi a transparenţei procesului de luare a deciziilor publice (principiul potrivit căruia interesul general prevalează interesul privat), respectarea principiilor transparenţei şi competitivităţii de către actorii economici, dar și publici, precum și asigurarea unei bune administrări în sensul economicităţii, eficacităţii şi eficienţei. În ceea ce privește inițiativele instituționale vizând asigurarea unui mediu de afaceri bazat pe etică, integritate și conformare în fața legii, nu ne propunem să facem un istoric al acestor demersuri (existând riscuri unor derapaje, pe fondul inconstanței unor politici publice), ci doar ne propunem câteva comentarii punctuale (pe baza unor documente strategice de date relativ recente). Spre exemplificare, remarcăm faptul că Strategia Guvernamentală pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri 2010-2014 cuprindea la Acținea 2.1.5. (Elaborarea şi adoptarea de coduri de etică şi conduită ca măsuri de promovare a integrităţii şi comportamentului responsabil în desfăşurarea activităţilor de lobby pentru influenţarea politicilor publice) un set de măsuri și obiective care vizau, printre altele:  Modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice (Ordonanţa 34/2006) şi crearea de mecanisme de departajare a ofertanţilor care au adoptat principiile eticii şi integrităţii în afaceri (Măsura 2.2);