Optiuni valorice pentru un mediu antreprenorial integru - Raport de cercetare

10  Creşterea transparenţei actului decizional, al politicilor publice prin stimularea şi promovarea comportamentului responsabil şi integrităţii în afaceri (Obiectivul Specific 2, parte integrantă din măsura mai sus menționată); Dintre măsurile vizate pe termen mediu enumerăm:  Introducerea mecanismului periodic de evaluare a impactului pentru toate politicile publice;  Creșterea rolului de auto-reglementare în domeniul integrităţii şi al conduitei etice prin adoptarea pe scară largă a Codurilor de Integritate; În ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, actuala strategie guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020 – vizează și aspecte din zona eticii și integrității în afaceri 6 . Astfel, în seria pachetelor de măsuri, în cadrul Direcției de Acțiune nr. 1 (Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului) una dintre măsuri vizează promovarea comportamentului etic în afaceri şi sprijinirea întreprinzătorilor oneşti care doresc să înceapă o afacere. Cu toate acestea, măsura în cauză a fost insuficient susținută, singurele activități asumate strategic (acțional) fiind cele legate de organizarea unor evenimente publice pe tema eticii în afaceri. Altfel, etica în afaceri reprezintă unul dintre principiile generale care stau la baza prezentului document strategic, altături de (listare selectivă):  Concurenţa 7 liberă şi loială pe piaţă;  Tratarea egală şi echitabilă a tuturor operatorilor economici de către autoritatea publică;  Implicarea efectivă a tuturor factorilor interesaţi;  Creşterea transparenţei politicilor publice, a actului decizional şi a modului de aplicare a măsurilor de către guvern; O cercetare 8 asupra mecanismelor de instituţionalizare a eticii în companii arată că, la nivelul anului 2011, în mediul de afaceri românesc, preocuparea pentru reglementări/ 6 Sursa : www.immoss.ro ( documentul poate fi consultat aici : http://www.minind.ro/IMM_2016/HG_nr_859_din_2014.pdf ). 7 Legislația românească a trebuit (și va trebui) să respecte legislația comunitară în materie. De altfel, dacă ne referim numai la loialitate ca valoare din zona integrității, menționăm faptul că, în rezoluţia sa din 16.12.2003 cu privire la organizarea pieţei şi regulile concurenţei pentru profesiile liberale, Parlamentul European a concluzionat că sunt necesare reguli în contextul specific al fiecărei profesii mai ales în ce priveşte organizarea acesteia, calificările, etica profesională, controlul, responsabilităţile, imparţialitatea, competenţa membrilor, prevenirea conflictelor de interese şi a publicităţii mincinoase, etc., astfel încât consumatorul final să dispună de garanţiile necesare, cu condiţia ca aceste reguli să nu constituie restricţii la adresa concurenţei. 8 Integritatea în mediul de afaceri din România , raport realizat în cadrul proiectului “Împreună pentru integritate, responsabilitate socială şi dezvoltare durabilă”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi derulat de Transparency International – România (TI-RO) în perioada 2011-2013 (București, 2011 , www.transparency.org.ro) .