Alternativa la tacere - continut integral

Majoritatea celor zece state europene incluse în recentul studiu al Transparency International (TI) cu privire la avertizarea de integritate nu beneficiază de legi corespunzătoare pentru protejarea avertizorilor de integritate, oameni care îţi asumă adesea riscuri şi se confruntă cu eventuale sancţiuni pentru semnalizarea încălcării legii, inclusiv a faptelor de corupţie. În plus faţă de vidul legislativ al celei mai mari părţi a statelor participante la acest studiu, se remarcă atitudinea ambivalentă ori chiar negativă faţă de avertizori în Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, România şi Slovacia.

Importanţa şi valoarea avertizării de integritate în lupta împotriva corupţiei sunt recunoscute din ce în ce mai mult. Prin convenţii internaţionale, ţările semnatare îşi iau angajamentul de a implementa legislaţia specifică şi din ce în ce mai multe guverne, companii şi organizaţii non-profit sunt dispuse să pună în practică reglementările corespunzătoare. Cadrul legal poate fi esenţial în susţinerea acestei practici, cu condiţia ca acesta să asigure deplina protecţie a avertizorului de integritate şi, de asemenea, o continuare adecvată şi independentă a acestui proces, ulterioară sesizării. Dat fiind că avertizorii de integritate sunt de cele mai multe ori persoane din interiorul organizaţiei, care sunt primele care detectează o încălcare a legii, sistemele funcţionale interne de avertizare de integritate oferă o gestionare eficientă a riscului pentru instituţii publice, companii private şi organizaţii non-profit.

„Protecţia insuficientă poate avea ca rezultat încălcări ale legii neraportate” spune Miklos Marschall, Director al Departamentului Europa şi Asia Centrală al TI. „Avertizorii de integritate trebuie apăraţi de represalii şi trebuie să poată conta pe mecanisme eficiente de investigare a acuzaţiilor.”

Studiul TI, Alternativa la tăcere: Protecţia avertizorilor de integritate în zece state europene, arată faptul că niciuna dintre ţările analizate nu au un cadru legal dedicat pentru protecţia avertizorilor de integritate, cu excepţia României. Din cele zece state studiate, opt sunt din fostul bloc sovietic şi suferă conotaţiile negative asociate conceptului de avertizor, care este văzut ca sinonim cu informator, trădător sau turnător.

În ceea ce priveşte România, din 2004, avertizorii din sectorul public sunt protejaţi de o lege cuprinzătoare care are prioritate în caz de conflict cu alte prevederi legislative. Cu toate acestea, numărul de cazuri de avertizare în interes public din România este încă redus, ceea ce se datorează în mare măsură contextului socio-cultural. Avertizarea de interes public nu este destul de familiară publicului sau nu este suficient apreciată. Societatea civilă a încercat mai multe abordări pentru îmbunătăţirea aplicării legii, dar promovarea mecanismelor de avertizare de interes public încă necesită un efort concentrat. Punctele slabe rămân la nivelul de aplicare internă în instituţii sau la nivel de acoperire mass-media şi sensibilizare a publicului privind avertizarea de interes public. Referitor la cadrul legislativ, se recomandă extinderea sferei de acoperire a personalului protejat prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii asupra întregului sector public, precum şi asupra funcţionarilor din companiile de utilităţi publice şi din instanţe. Legea trebuie de asemenea să reglementeze răspunderea legală şi sancţiunile celor care încalcă legea (şi aplicarea legii) şi cazurile în care greşelile minore sunt sancţionate contrar practicilor uzuale.

De asemenea, trebuie evaluată posibilitatea extinderii mecanismelor legale similare de protecţie a avertizorilor şi în sectorul privat, în acest scop fiind necesar un studiu detaliat pentru a identifica cele mai bune practici etice corporatiste, inclusiv o evaluare a celor mai vulnerabile sectoare şi operaţii în ceea ce priveşte riscul de corupţie. Lista litigiilor de muncă frecvente ar trebui să fie punctul de plecare în determinarea prevederilor legislative necesare pentru îmbunătăţirea cadrului relaţiilor de muncă. Acesta trebuie urmat de o revizuire pe larg a legislaţiei, pentru identificarea punctelor esenţiale ale relaţiilor de muncă, ce prezintă ameninţări majore la adresa integrităţii.

Transparency International România

Persoana de contact: 
Victor Alistar – Director Executiv, Transparency International Romania

 

 


Data publicare: 03/12/2009