Situaţia din România se înrăutăţeşte în ceea ce priveşte standardele statului de drept, ale bunei administrări şi principiile democratice. În acest context, arătăm doar câteva dintre principalele aspecte care sunt îngrijorătoare şi pe care TI-România le-a menţionat la acel moment:

  • modul netransparent şi neparticipativ în care au fost promovate şi adoptate codurile civil şi penal, cu ignorarea completă a celora cărora urmează să li se aplice, coduri construite în grupuri închise elitiste, care deşi au fost de bună-credinţă au permis grupurilor de interese să interfereze şi să-şi promoveze sau protejeze interesele financiare
  • desconsiderarea făţişă a cerinţelor populaţiei arătate prin sondaje de opinie atunci când Guvernul a decis că nu va face largi consultări publice
  • anularea independenţei operaţionale a Departamentului de Luptă Anti-Fraudă în contextual în care cele mai mari vulnerabilităţi ar putea apărea în zona cheltuirii fondurilor structurale, ştiut fiind că principalele surse de bani, atrag principalele vulnerabilităţi la corupţie
  • interferenţa nepermisă a Serviciilor de Informaţii în dreptul la opinie al magistraţilor, manifestată prin cazul judecătorilor de la Neamţ arată că standardele democratice nu mai sunt apărate nici măcar de faţadă
  • tratarea Parlamentului ca pe o simplă instituţie de reflecţie, fără un cuvânt real şi ultim pe legile adoptate în această ţară, demonstrată atât în cazul codurilor, cât şi prin apariţia Ordonanţei 61/2009
  • blocarea oricăror mijloace de control şi sancţionare a criticilor de nelegalitate aduse conducerii ANI, încă din luna februarie 2009, în mod public în şedinţa Consiliului Naţional de Integritate şi, mai mult, tendinţa de a transforma CNI ca organism de supraveghere într-un organism docil la dispoziţia ANI, care este supravegheată arată cât de puternice sunt instrumentele de presiune
  • lipsa de decizie şi protecţia acordată conducerii ANI, Preşedintele şi Secretarului General, în condiţiile în care această instituţie a deraiat de la standardele statului de drept, transformându-se într-o instituţie de presiune, fără posibilitatea de a avea orice fel de rezultate (în condiţiile în care România este stat membru al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene niciun organ jurisdicţional administrative nu poate să aibă procedura administrativă de verificare secretizată şi nu poate să adopte decizii fără respectarea dreptului la apărare, justiţia va respinge ab initio din motive de procedură rezultatele oricăror anchete realizate). Această instituţie a fost creată pentru a putea să demonstreze pe fond prin investigaţii inatacabile cazurile de îmbogăţirea injustă, de conflict de interes sau de incompatibilitate la nivelul administraţiei publice. Din păcate, datorită managementului defectuos este posibil ca persoane care cu adevărat şi-au ascuns averile sau au exercitat atribuţiile funcţiei în condiţii de incompatibilitate sau conflict de interese să fie scăpaţi chiar de ANI, prin investigaţii viciate împotriva lor
  • politizarea excesivă a sistemului administraţiei publice prin schimbarea în forţă a înalţilor funcţionari publici, în special la nivelul prefecturilor cu persoane fără experienţă în administraţia publică sau numirea şefilor serviciilor deconcentrate ale ministerelor pe criterii politice, arată lipsa de interes faţă de corecta, independenta şi eficienta funcţionare a administraţiei publice, plătite din banii publici
  • modificarea legislaţiei privind achiziţiile publice pentru eliminarea oricărei posibilităţi de suspendare a unui contract cu efecte directe asupra marilor lucrări de infrastructură va conduce la accentuarea vulnerabilităţilor identificate în toate studiile şi barometrele privind investiţiile publice de infrastructură

Mai sunt şi alte exemple care vor fi evidenţiate în rapoartele şi monitorizările Transparency International România. Ca răspuns la aceste puncte de vedere şi a modului critic în care organizaţia Transparency International România a înţeles să tragă semne de alarmă privind erori în gestiunea intereselor publice, s-a declanşat o adevărată campanie împotriva acestei organizaţii şi a reprezentanţilor ei, care este fără precedent şi nu poate fi comparată cu o alta anterioară, contra unei alte organizaţii.

Strategia acestei campanii a fost de a reduce impactul criticilor noastre în societate, folosindu-se mecanismul simplu “Uite cine vorbeşte!”.

Transparency International România a avut un rol deosebit de important în efortul de integrare al României prin asistenţa tehnică acordată şi activităţile de advocacy pentru design-ul politicilor publice în domeniul combaterii corupţiei, astfel:

  • am contribuit la promovarea înfiinţări Agenţiei Naţionale de Integritate, începând cu 2004 şi permanent pe parcursul adoptării legislaţiei
  • am contribuit la design-ul strategiilor anticorupţie
  • am participat şi contribuit la organizarea Direcţiei Generale Anticorupţie
  • am apărat independenţa procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţiei, atunci când Ministerul Justiţiei a încercat să înlocuiască abuziv din funcţie un Şef de secţie
  • am contribuit la stabilirea sistemului de ajutor judiciar gratuit pentru cetăţenii care nu au surse financiare, astfel încât să fie garantat accesul la justiţie, chiar dacă decizia politică în 2008, a fost ca acest sistem să nu fie foarte extins
  • am contribuit prin experţii noştri la adoptarea legislaţiei transparenţei decizionale
  • am promovat apariţiei legii avertizorilor de integritate, care a anulat legea omertei în sectorul public
  • am promovat transparentizarea rezoluţiilor şi ordonanţelor emise de procurori, prin modificarea codului de procedură penală
  • am promovat schimbarea legislaţiei spălării banilor, astfel încât să se creeze un mecanism de monitorizare a persoanelor expuse politic şi de implementare în România a Directivei în domeniul spălării banilor
  • am promovat codul de conduită pentru personalul contractual din administraţie
  • am realizat 3 studii anuale independente consecutive privind percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului judiciar
  • am participat la efortul de elaborare a celor trei legi in domeniul justiţiei, ca parte integrată a coaliţiei AJER (Alianţa pentru Justiţie Europeană)
  • am realizat periodic campanii de conştientizare a opiniei publice privind fenomenul corupţiei, astfel încât cetăţenii să înţeleagă ce se întâmplă cu adevărat şi cum ar putea ei să se opună
  • am înfiinţat Centrul de Asistenţă Anticorupţie pentru Cetăţeni, încă din 2003, care în acest moment s-a extins la nivel global, Transparency International având o reţea de peste 40 de asemenea centre, pe toate continentele
  • am realizat programe de monitorizare a autorităţilor publice, precum şi de sprijin prin programe de training destinate funcţionarilor publice, în care am promovat bunele practice şi standardul de bună administrare în sectorul public
  • nu în ultimul rând, am monitorizat şi reacţionat la toate derapajele pe care Guvernele care s-au succedat la putere le-au manifestat prin anumite decizii adoptate, anunţând mass-media despre aceste lucruri sau răspunzând cu puncte de vedere independente la întrebările jurnaliştilor care monitorizau aceste subiecte

Toate aceste eforturi, prezentate doar succint şi exemplificativ, au fost făcute de membrii, activiştii, experţii şi colaboratorii Transparency International România.

Vom continua să ne îndeplinim misiunea organizaţională păstrându-ne independenţa politică în spiritul valorilor mişcării Transparency International şi respingem cu tărie orice atacuri la adresa organizaţiei noastre.

Asemenea atacuri asupra filialelor Transparency International au fost şi în Bosnia Herţegovina, Armenia, Azerbaijan, Rusia, Zimbabwe. Atacurile au variat de la campanii mediatice la investigaţii abuzive sau ameninţarea poziţiilor profesionale pe care activiştii TI le deţineau în alte instituţii. În toate aceste ţări unde corupţia este la nivel ridicat, mişcarea TI este deosebit de incomodă. În toate aceste exemple, TI a continuat să îşi promoveze misiunea sa deosebit de utilă societăţii şi nu a abdicat de la principiile care o definesc.

Chiar dacă campania orchestrată împotriva organizaţiei noastre va continua, tragem un semnal de alarmă privind faptul că standardele democratice, libertatea gândirii şi a opiniei, libertatea de exprimare trebuie protejate, indiferent de ce organizaţie neguvernamentală sau media se află sau se va afla în centrul unor astfel de campanii.

România s-a angajat pe un curs democratic pe care şi l-a consolidat cu greu şi de la care suntem cu toţii responsabili să nu permitem devierea.

Victor ALISTAR

Director executiv