10 Octombrie 2025, București
Comunicat de presă
Este nevoie de responsabilitate și dezbateri constructive pentru consolidarea integrității publice
Transparency International România apreciază ca binevenită inițiativa Guvernului României de a readuce pe agenda publică o temă esențială, aceea a consolidării integrității în funcția publică.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, aprobat ieri de Guvern, este un pas important în ceea ce privește prevenirea conflictelor de interese și a actelor de corupție. Se prefigurează astfel un cadru juridic unitar privind restricțiile pre- și post-angajare pentru persoanele care urmează să dețină, dețin ori au deținut funcții sau demnități publice.
Următoarea etapă - dezbaterea actului normativ în Parlament – este esențială. Este momentul ca partidele politice și grupurile parlamentare să trateze cu responsabilitate această inițiativă, să încurajeze dezbaterile constructive, astfel încât legislația rezultată să corespundă celor mai înalte standarde în materie.
Transparency International Romania va monitoriza dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului pe această temă și se va implica activ în găsirea celor mai bune soluții, care să permită un parcurs accelerat în aprobarea actului normativ.
Totodată, invităm organizații ale societății civile, mediului de afaceri și experți în domeniul integrității să ni se alăture în acest demers – o acțiune colectivă pentru promovarea integrității publice în România.
Prin studiile elaborate și activități de advocacy, organizația noastră a pledat constant pentru actualizarea și unificarea cadrului legislativ de integritate, inclusiv revizuirea și accelerarea punerii în aplicare a reglementărilor privind pantouflage-ul și perioadele de cooling-off, cu scopul de a preveni conflictele de interese și actele de corupție. Astfel de recomandări au fost incluse în raportul de cercetare Business Integrity Country Agenda. Iar în proiectul NIAct, derulat în parteneriat cu Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, am elaborat o amplă analiză a cadrului legislativ de integritate, cu accent pe inconsecvențele, ambiguitățile și omisiunile care slăbesc eficiența sistemului de integritate din România. Documentul rezultat stă la baza unei propuneri de intervenție legislativă pentru actualizarea pachetului de legi privind integritatea.
Consecventă misiunii sale și valorilor promovate în cei peste 20 de ani de activitate, Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică, instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei și promovarea integrității.
Notă pentru editori – informații de context
În prezent, perioadele de cooling-off care sunt reglementate sunt foarte rar sau deloc monitorizate, iar mare parte din instituțiile românești nu au o strategie de monitorizare a situațiilor de pantouflage. Nu există o perioadă de cooling-off reglementată pentru persoanele care au deținut funcții de conducere în mediul privat și care vor să devină funcționari publici în grad înalt ori să dețină funcții guvernamentale, prin urmare nu există o reglementare prin care să se verifice, înainte de angajare, potențialele conflicte de interese.
În ceea ce privește perioadele de cooling-off aplicabile posturilor publice, sunt reglementate doar trei situații foarte specifice:
- o perioadă de 1 an de cooling-off impusă oficialilor și funcționarilor publici implicați în atribuirea de contracte de achiziții publice, dacă acesta intenționează să se angajeze la una dintre companiile selectate în procesul de achiziție;
- o perioadă de 3 ani de cooling-off impusă numai funcționarilor publici (nu și altor tipuri de oficiali publici) care vor să se angajeze la companii private pe care le-au monitorizat, controlat sau auditat prin funcția publică deținută;
- o perioadă de 5 ani de cooling-off impusă numai persoanelor implicate în evaluarea propunerilor de proiecte pentru obținerea de fonduri europene, dacă aceste persoane doresc să se angajeze într-o companie sau ONG beneficiară de finanțare europeană.
Printre recomandările formulate de OCDE în materie se numără și asigurarea extinderii reformei planificate pentru managementul conflictelor de interese pre- și post-angajare prin aplicarea de restricții dincolo de anumite categorii specifice de oficiali publici, astfel încât să acopere toate funcțiile expuse riscurilor, inclusiv funcțiile elective. Aderarea României la OCDE este strâns legată de consolidarea regimului juridic din domeniul integrității publice.