De la construirea de aeroporturi și stadioane până
la achiziționarea de computere pentru școli și medicamen-
te pentru spitale, achiziţiile finanțate din bani publici au o
complexitate, importanță și valoare deosebite. Bunurile,
lucrările și serviciile achiziționate de entităţi publice însu-
mează între 15% și 30% din produsul intern brut (PIB) al
unei țări. Cu astfel de sume în joc, apar şi tentații pentru
corupție.
Cu cât transparența proceselor este mai limitată, cu atât
corupția este mai dificil de detectat. În plus, puțini dintre
cei care observă corupția o și semnalează public, deseori
plecând de la premiza că banii irosiți nu sunt ai lor, ci ai
statului, fără să conștientizeze faptul că banii de la bugetul
de stat provin de la plătitorii de taxe, prin urmare banii
publici sunt banii cetăţenilor. Contractarea publică poate
avea sincope din cauza lipsei de transparență, a lipsei
răspunderii şi implicit a corupției. Problemele cauzate de
corupție rezultă din decizii de management eronate;
calitatea nesatisfăcătoare a bunurilor, serviciilor şi lucrări-
lor; costuri adiționale şi risipa resurselor.
În acest context, prevenirea şi combaterea corupţiei contri-
buie la asigurarea integrităţii şi eficienței politicilor publice.
Riscuri de corupţie identificate
O serie de situaţii de risc au fost identificate în toate
procesele de achiziţii publice. Lista lor este însă deschisă.
Ţinând cont de vulnerabilităţi, aceste riscuri pot fi identifi-
cate urmărind etapele unui proces de achiziţie.
Riscurile de corupție în achizițiile publice
#IntegrityPactsRO
Newsletter nr. # 5/Aprilie 2017
Pactele de Integritate (Integrity Pacts)
reprezintă un acord între o instituţie publică şi
o companie/un grup de companii participante
la un proces de achiziţie publică. Acest acord
implică angajamentul părților de a se abţine de
la a plăti, oferi, solicita sau promite mită, trafic
de influenţă sau orice alte forme de coluziune
pe parcursul procesului de achiziție. Totodată
instituie o formă de transparentizare a achiziţi-
ei, prin facilitarea accesului unei terţe părţi la
acest proces în calitate de monitor extern.
Monitorul este de regulă o organizaţie a socie-
tății civile, iar monitorizarea se poate desfăşura
de la începutul procesului de achiziţie şi până
la finalizarea implementării contractului.