9 / 16
Transparency Info Nr. 4 / 2016
O analiză corectă a disparităților între
agenda politică, agenda media și agenda publicu-
lui arată că pentru ieșirea din cercul vicios trebuie
spuse adevăruri si cerute explicit acțiuni și atitu-
dini.
“După ce am citit rezultatele și am
evaluat datele care stau la baza
corelațiilor am constatat că
în România este o prăpastie enormă
între discursul public sau tribuna
publică de acuzare/revendicare și
nevoia concretă a societății”.
V
ictor Alistar - directorul Transparency In-
ternational România
Conform metodologiei studiului Barome-
trul Global al Corupției, acesta oferă o perspecti-
vă bogată a experienței personale a oamenilor cu
privire la corupție, precum și punctele lor de vede-
re cu privire la situația din țară. Din analiza de
profunzime a datelor și din corelările primare se
observă că în cazul datelor reprezentative pentru
România, există câteva aspecte care ar trebui să
determine o acțiune energică la nivelul societății:
Tinerii în general solicită o organizare socială
în mediul public dar și cel de afaceri care să
nu mai condiționeze accesul la servicii și/sau
carieră de existenta unor mecanisme relațio-
nare
Capacitatea instituțiilor publice dar și a com-
paniilor de a genera un mediu real de integri-
tate este neperformantă și, în ciuda eforturilor
anticorupție ale instituțiilor de aplicare a legii
din România, 1/3 dintre utilizatori trebuie să
plătească mită pentru acces la serviciile desti-
nate lor.
Companiile din România, inclusiv cele de ser-
vicii de utilități, nu și-au îmbunătățit climatul
de integritate internă și în interfața cu publicul.
Administrația publică nu a reușit să își tran-
sforme conduita și modalitățile de interacțio-
nare cu cetățenii și, deși sunt temeri de deci-
zie, la procedurile de rutină se contată ace-
leași practici de facilitare a serviciilor publice.
Rata mică de răspuns la oportunitatea și efi-
cacitatea raportării corupției arată pe de o
parte că acele rețele protejate pot acționa fără
ca răspunsul de aplicare a legii să vină
prompt și pe de altă parte faptul că la nivel de
prevenție, mecanismele de remedii interne nu
funcționează nici în administrație, nici în com-
paniile de furnizare a serviciilor către public.
De asemenea faptul că (în România mai mult
decât în alte țări) victimele sunt intimidate să
nu raporteze sau să protesteze împotriva co-
rupției arată că mecanismul de sancționare
are limitări logistice sau de practică unitară.
Informații cheie despre România