

T R AN S P AR E NCY I N FO
1 0
r e c oma n dă r i & r eg l eme n t ă r i U E
Raportul UE Anticorup
ț
ie
- ce arată raportul despre conflictele de interese -
Raportul anticorupție al Uniunii Europene
8
publicat de Comisia Europeană în 2014 arată că nu
există o practică unitară la nivelul Uniunii cu privire la regulamentele și sancțiunile aplicabile con-
flictelor de interese. România se numără printre statele care dispun de legislație specifică și au
agenții specializate cu atribuții de control. Din document reiese însă că la nivelul statelor UE
“verificările pe fond există deseori doar pe hârtie, limitându-se, în general, la controale administra-
tive, iar capacitatea și instrumentele de monitorizare necesare pentru a efectua verificări sub-
stanțiale sunt adesea insuficiente”. Controlul este efectuat prin diverse mijloace:
agenții independente care monitorizează conflictele de interese, însă de regulă acestea nu au
capacitatea de a acoperi întregul teritoriu național
comisii de etică responsabile de aceste verificări care raportează Parlamentului;
comisie parlamentară sau o comisie însărcinată cu verificarea conflictelor de interese și a
declarațiilor de avere, în cazul parlamentarilor.
Anexa pentru România a raportului anticorupție
9
aduce în discuție conflictele de interese în raport
cu gestionarea banilor publici, inclusiv a fondurilor europene: “conflictele de interese și favoritismul
par a fi printre problemele recurente legate de alocarea și cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a
fondurilor UE) atât la nivel central, cât și la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de preve-
nire și control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive. Rata detectării și a
notificării conflictelor de interese de către autoritățile responsabile de achizițiile publice pare destul
de scăzută în comparație cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect, după cum reiese
din constatările ANI.”
Printre recomandările pentru România, formulate în cadrul raportului, se numără:
punerea în aplicare a unor coduri de conduită cuprinzătoare pentru funcționarii aleși
asigurarea unor instrumente în materie de responsabilitate și a unor sancțiuni disuasive
corespunzătoare pentru practicile de corupție, conflictele de interese și situațiile de incompatibilitate
luarea în considerare a elaborării unor coduri etice pentru partidele politice sau a instituirii unor
pacte de etică între partide, pentru a promova standarde înalte de integritate
asigurarea unei monitorizări sistematice și a transparenței executării contractelor publice de
mare anvergură, inclusiv a proiectelor finanțate de UE
dezvoltarea unui sistem mai eficace care să permită detectarea timpurie, remedierea și
sancționarea efectivă a conflictelor de interese în domeniul achizițiilor publice.
punerea în aplicare eficientă a unor norme clare privind practicile „ușilor turnante” în domeniul
achizițiilor publice și sensibilizarea cu privire la riscurile pe care le implică astfel de practici.