Pactele de Integritate pot fi realizate pentru orice tip de
procedură de achiziție publică. La nivel internaţional, au fost
implementate diferite modele de Pact, în funcţie de specificul
proiectului, tipul de activităţi şi legislaţia aplicabilă.
În ţări precum India şi Mexic, Pactele sunt parte a proceduri-
lor de achiziţie reglementate la nivel guvernamental. În alte
ţări, cum sunt Germania și Bulgaria, sunt promovate şi imple-
mentate prin implicarea societăţii civile. În aceste cazuri este
esenţial de reţinut faptul că Pactele de Integritate nu substitu-
ie legislaţia în domeniu, ci ajută la respectarea acesteia.
Părțile semnatare sunt: autoritatea contractantă și respectiv
ofertanţii participanţi la procedurile de achiziţie. După finaliza-
rea procedurii, părțile semnatare ale Pactului rămân autorita-
tea publică și contractantul selectat. Acestor două părți li se
adaugă un reprezentant al societății civile care asigură
monitorizarea independentă a respectării angajamentelor
luate de autoritatea contractantă, ofertanți și contractanți.
Formele Pactelor de Integritate
Pactele de Integritate pot avea diferite forme, cu efecte
distincte asupra procesului:
Sub formă de clauză/declarație în documentele
pentru achiziție publică.
În acest caz, Pactul de Integri-
tate trebuie să fie semnat de către toți operatorii econo-
mici care depun oferte, pentru ca acestea să fie conside-
rate conforme.
Sub formă de contract.
Pactul de Integritate este inclus
ca un contract separat de documentele pentru achiziția
publică, iar conținutul lui poate fi voluntar sau obligatoriu.
STRUCTURA PACTELOR DE INTEGRITATE
#IntegrityPactsRO
Newsletter nr. 7 / Iunie 2017
Pactele de Integritate (Integrity Pacts) repre-
zintă un acord între o instituţie publică şi o
companie/un grup de companii participante
la un proces de achiziţie publică. Acest
acord implică angajamentul părților de a se
abţine de la a plăti, oferi, solicita sau promite
mită , trafic de influenţă sau orice alte forme
de coluziune pe parcursul procesului de
achiziție. Totodată instituie o formă de
transparentizare a achiziţiei, prin facilitarea
accesului unei terţe părţi la acest proces în
calitate de monitor extern. Monitorul este de
regulă o organizaţie a societății civile, iar
monitorizarea se poate desfăşura de la
începutul procesului de achiziţie şi până la
finalizarea implementării contractului.