1 / 2 Next Page
Information
Show Menu
1 / 2 Next Page
Page Background

Comisia Europeană a acordat o atenție sporită identificării,

prevenirii și soluționării conflictului de interese în achiziții

publice, Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și

a Consiliului din 26 februarie 2014 stabilind un cadru

comun de reglementare, dar lăsând statelor membre o

marjă pentru a adapta aceste reglementări potrivit

specificului lor. În acest sens, revine legislației naționale

să propună o soluție care să fie adaptată realității

românești atunci când se adoptă măsuri menite să asigure

integritatea în achiziții publice.

Pe marginea acestui subiect am discutat cu doamna

Simona Gherghina, profesor Catedra de Drept Public,

Universitatea din București.

În noul pachet legislativ privind achizițiile publice, declara-

ția privind conflictul de interese este singurul instrument de

transparentizare a achizițiilor publice.

„La un prim nivel al conflictului de interese, cred că decla-

rația privind conflictul de interese funcționează. Însă eu nu

știu în practică să se constate dacă există un fenomen de

semnare a unor declarații în fals. Dacă vă uitați la toate

procedurile trucate în sensul cel mai larg al termenului,

veți vedea că oamenii știu să acopere cu hârtii procedura

trucată. Atunci întrebarea care se ivește este una tehnică:

Cum este definit conflictul de interese?

Devine, din punctul

meu de vedere, o mare provocare să definești sau să

incluzi pe lista de conflicte de interese nu doar situațiile

teoretice, fiind necesară o adaptare la realităţile

româneşti”, spune doamna prof. Simona Gherghina.

Conflictul de interese - o provocare a legislației naționale

#IntegrityPactsRO

Newsletter nr. 11 / Octombrie 2017

Pactele de Integritate (Integrity Pacts)

reprezintă un acord între o instituţie publică şi

o companie/companii participante la un proces

de achiziţie publică. Acest acord implică anga-

jamentul părților de a se abţine de la: a plăti,

oferi, solicita sau promite mită, trafic de influ-

enţă sau orice alte forme de coluziune pe

parcursul procesului de achiziție publică.

Totodată, pactele instituie o formă de transpa-

rentizare a achiziţiei publice, prin facilitarea

accesului unei terţe părţi la acest proces, în

calitate de monitor independent. Monitorul

este de regulă o organizaţie a societății civile,

iar monitorizarea se poate desfăşura de la

începutul procesului de achiziţie şi până la

finalizarea implementării contractului.