IntegrityPacts 11/2017

2 / 2

Pactele de Integritate
NEWSLETTER 11 / Octombrie 2017
TITLUL PROIECTULUI
Pactele de Integritate – Mecanisme de control civil
pentru salvgardarea fondurilor europene
Scop
Reducerea riscurilor de corupție în achizițiile publice, prin imple-
mentarea unui mecanism de control civil în proiectele finanțate
din fonduri europene.
Obiective
Asigurarea transparenței, integrității, răspunderii și responsabi-
lității în proiectele cofinanțate din fonduri europene structurale și
de coeziune, prin implementarea unui instrument pilot – Pactele
de Integritate în România. Crearea revendicării de responsabili-
tate socială în contractele publice mari precum şi deprinderea
unor lecții învățate, cu scopul unei viitoare replicări și propagări a
Pactelor de Integritate.
Parteneri
Proiectul este coordonat de Secretariatul Transparency Interna-
tional, în parteneriat cu alte 15 organizaţii din 11 state: România,
Italia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Ungaria, Letonia,
Lituania, Portugalia, Slovenia.
Perioada de implementare: aprilie 2016 – septembrie 2019
INFO PLUS
Transparency International Romania şi Institutul pentru Politici
Publice au organizat în luna octombrie o masă rotundă cu tema
“Rolul societăţii civile în implementarea Pactelor de Integritate”.
Participanţii au discutat despre modalitățile prin care societatea
civilă poate contribui la creșterea transparenței procedurilor de
achiziții publice și la eficientizarea cheltuirii resurselor în acest
tip de proceduri.
Pornind de la premiza că expertiza organizațiilor din societatea
civilă poate contribui la creșterea calității produselor și serviciilor
achiziționate din fonduri publice în România, considerăm că este
necesară asigurarea unui cadru instituționalizat prin care organi-
zaţiile neguvernamentale cu expertiză şi experienţă relevantă în
domeniu să poată monitoriza achizițiile publice.
Institutul pentru Politici Publice
Str. Alexandrina nr. 19
București, România
Telefon și Fax +4 021 212 31 26
@InstitutulPoliticiPublice
Transparency International România
Bld.Gh.Magheru nr. 28-30, etaj 3,
010336, București, România
Tel: +4 031 6606 000/Fax +4 031 6606 006
 Traseul legislativ parcurs de pachetul de legi privind
achizițiile publice evidențiază faptul că în transpunerea
directivelor europene nu se optează pentru cele mai
bune variante.
„Dacă ne uităm doar la legislația din România, vedem că
problema este una de transpunere a directivelor europene și
observaţia se aplică întregului pachet legislativ cu privire la
achiziții. Directivele stabilesc un cadru comun de reglemen-
tare, dar aspectele legate atât de integritate, cât și de
motivele de excludere a unui potențial ofertant din procedură
sunt lăsate la latitudinea statelor. Acolo unde s-a lăsat marjă
națională de alegere, cred că pot să spun fără să mă înșel
foarte tare, alegerea românească a fost cea mai proastă,
cum este în cazul excluderilor sau a plăților directe către sub-
contractori. De la guvern, pachetul de legi pe achiziții publice
în care se transpuneau directivele a plecat într-o anumită
formă, dar în comisiile parlamentare s-a intervenit cu amen-
damente. Rezultatul este unul nu tocmai fericit, în sensul că
există denaturări ale principiilor urmărite, ale obiectivelor
urmărite de Directivă. În unele cazuri, legea din România
transpune greșit directiva, sau mai mult, fiind chiar o contrazi-
cere a acesteia”, completează prof. Simona Gherghina.
 Declarația de conflict de interese, o formalitate
„În acest sens, declarația de conflict de interese este tot o
formalitate pe care o bifăm în fața Comisiei Europene”, adau-
gă prof. Simona Gherghina, precizând că „practicile de truca-
re sunt deja niște șabloane, niște rele practici standard, astfel
încât un practician se poate uita într-un caiet de sarcini și
poate descoperi, fără prea mare dificultate, șablonul folosit în
trucarea licitației”.
Simona Gherghina este profesor de Drept
Financiar Public în cadrul Facultății de Drept,
Universitatea din București, având o activitate
de peste 20 de ani în domeniu, a obținut titlul
de Doctor în drept în anul 2009, cu lucrarea
„Garanțiile publice” şi este Director al Masteru-
lui de Achiziții publice, Concesiuni, Parteneriat
Public-Privat.