Elevii au susţinut astăzi ultima probă a examenului de bacalaureat din sesiunea iulie 2008. În acest context, Transparency International Romania apreciază că acuzaţiile de corupţie şi de fraudare formulate cu privire la modul în care s-a desfăşurat examenul din acest an sunt deosebit de grave şi pot indica faptul că în sistemul de învăţământ nu au existat demersuri reale pentru limitarea lor şi combaterea corupţiei, de vreme ce situaţii similare se perpetuează de la an la an.

Transparency International România atrage atenţia că profesorii care au făcut parte din comisiile de evaluare sau de supraveghere şi care au sesizat posibilele fraude sunt avertizori de integritate şi se bucură de prezumţia de bună-credinţă şi de protecţia oferită de Legea nr. 571/2004.

Având în vedere sesizările cu privire la existenţa fraudelor în derularea examenului, formulate atât de profesori, cât şi de elevii participanţi la acesta, Transparency International România solicită Ministerului Educaţiei şi celorlalte autorităţi publice să iniţieze de urgenţă anchete pertinente pentru identificarea în concret a faptelor săvârşite şi a potenţialilor vinovaţi. De asemenea, Transparency International Romania solicită Ministerului Public să se autosesizeze şi să iniţieze cercetări cu privire la săvârşirea unor potenţiale fapte de corupţie.

Numai pe baza rezultatelor acestor anchete instanţele judecătoreşti, singurele abilitate să se pronunţe în aceste cauze, vor putea stabili dacă a fost sau nu fraudat examenul de Bacalaureat, şi se vor putea pronunţa cu privire la existenţa vinovăţiei persoanelor responsabile.

Transparency International Romania solicită totodată ca, după finalizarea acestor demersuri, Ministerul Educaţiei să facă publice concluziile cercetărilor administrative, precum şi măsurile adoptate pentru prevenirea repetării unor situaţii similare în sesiunile viitoare de bacalaureat sau la organizarea altor examene.

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, TI Romania
(victor@transparency.org.ro).

Comunicat de presă

Transparency International România îşi exprimă indignarea cu privire la modul în care Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor înţelege să aplice dispoziţiile constituţionale privind avizarea începerii urmăririi penale pentru foştii miniştri care au calitatea de deputaţi, şi să respecte principiul separaţiei puterilor în stat.

Potrivit informaţiilor remise presei la finalul şedinţei Comisiei Juridice din data de 18 iunie 2008, aceasta a hotărât să recomande plenului Camerei Deputaţilor să nu avizeze începerea urmăririi penale a fostului prim-ministru şi actual deputat, datorită unor vicii de procedură legate de sesizarea Camerei şi a „inexistenţei elementelor care sa confirme ca s-a luat mita, ca sunt elemente de corupţie".

Transparency International Romania atrage atenţia că motivarea acestei decizii contravine scopului declarat al imunităţii parlamentare şi este neconstituţională. Rolul avizării începerii urmăririi penale de către Camerele Parlamentului este acela de a oferi protecţie membrilor Parlamentului faţă de posibile anchetări abuzive. Acestea nu pot decide cu privire la exonerarea de răspundere pentru alte fapte săvârşite, în raport de existenţa sau nu a unor dovezi concrete care să justifice continuarea investigaţiilor penale.

Mai mult decât atât, toate probele necesare soluţionării cauzei sunt administrate în faza urmăririi penale, iar nu în cea a actelor premergătoare, în care se solicită avizul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale. Rezultă de aici că singurul mandat al parlamentarilor este acela de decide dacă obiectul cercetării este abuziv.

Transparency International România subliniază faptul că numai instanţa judecătorească independentă şi apolitică este competentă să se pronunţe asupra consistenţei şi relevanţei probatoriului, precum şi asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unor cetăţeni, fie ei şi parlamentari. Parlamentul, ales pe considerente politice, nu are astfel de atribuţii jurisdicţionale şi nu se poate deci substitui instanţei de judecată.

Orice abordare contrară constituie o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat şi transformă Camerele Parlamentului într-o jurisdicţie extraordinară, care se constituie într-o piedică suplimentară pentru înfăptuirea justiţiei.

Decizia Comisiei Juridice, de Disciplină şi Imunităţi este cu atât mai îngrijorătoare cu cât membrii acesteia sunt chemaţi să analizeze propunerile legislative şi probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi din perspectiva unor specialişti în ştiinţe juridice, care se presupune că au cunoştinţă despre dispoziţiile legale în vigoare şi înţeleg, deci, limitele mandatului lor.

În acest context, Transparency International Romania solicită Membrilor Camerei Deputaţilor să analizeze cu atenţie sporită motivele care pot sta la baza fiecăreia dintre cele două decizii - de avizarea sau nu a începerii urmăririi penale -, în limitele constituţionale ale mandatului lor, şi să abordeze cu maximă responsabilitate votul de săptămâna viitoare, din plen.

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, TI Romania
(victor@transparency.org.ro).

Comunicat de presă

Transparency International Romania salută adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pentru perioada 2008-2010, în şedinţa Guvernului din data de 4 iunie 2008, şi apreciază că aceasta reprezintă un demers firesc pentru domeniul administraţiei publice, după aprobarea Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor.

Adoptarea unor Planuri de Acţiune Sectoriale pentru administraţia publică este de natură să contribuie la obţinerea unor rezultate concrete, ca urmare a derulării unor acţiuni specifice, adaptate necesităţilor particulare ale fiecărui sector abordat. În acest context Transparency International Romania atrage atenţia că simpla adoptare a acestei Strategii în domeniul administraţiei nu este suficientă pentru reducerea corupţiei şi pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. Măsura succesului Strategiei va fi dată numai de rezultatele concrete obţinute ca urmare a implementării efective a măsurilor stipulate în cadrul acestora.

Transparency International Romania solicită autorităţilor competente să trateze cu maximă seriozitate implementarea şi monitorizarea fiecăreia dintre acţiunile propuse, şi să dea dovadă de responsabilitate în adoptarea deciziilor pe care acestea le presupun.

Transparency International România consideră că, pentru continuarea eforturilor de luptă împotriva corupţiei şi pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, România are nevoie de o Strategie Naţională Anticorupţie, care să cuprindă măsuri pentru toate sectoarele vulnerabile.

În acest context, Transparency International România atrage atenţia că România nu mai are o astfel de Strategie de la sfârşitul anului 2007, când a expirat SNA II, şi solicită ca prezenta Strategie în domeniul administraţiei să fie completată în ceea ce priveşte celelalte domenii vulnerabile: justiţie, mediu de afaceri, finanţarea partidelor politice, precum şi în privinţa utilizării fondurilor structurale, în cadrul unui document cadru de politica publică care să constiuie Strategia Naţională Anticorupţie III. Totodată, Transparency International România arată că, datorită decalajului apărut în elaborarea şi adoptarea SNA III, aceasta va trebui să aibă în vedere perioada 2009-2012, şi nu 2008-2011.

Persoana de contact:
Iulia Coşpănaru, TI Romania
(iulia@transparency.org.ro).

Comunicat de presă

Transparency International Romania îşi exprimă profunda indignare cu privire la modul în care preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, dna Lidia Bărbulescu, înţelege să abordeze şi să descurajeze lupta împotriva corupţiei.

În repetate rânduri TI-România a atras atenţia asupra faptului că adevăratul test de eficienţă al luptei împotriva corupţiei îl reprezintă hotărârile definitive de condamnare, iar nu comunicatele de presă cu privire la anchetele aflate în curs de desfăşurare.

Potrivit declaraţiilor doamnei preşedinte, făcute ieri în cadrul conferinţei „Rolul jurnalismului de investigaţie în lupta împotriva corupţiei, ”organizată de Ministerul Justiţiei, statistica Direcţiei Naţionale Anticorupţiei arată că, în prezent, nu există cifre alarmante în ceea ce priveşte corupţia. O astfel de declaraţie poate aduce grave prejudicii credibilităţii luptei împotriva corupţiei şi girează capacitatea scăzută a instituţiilor publice de a obţine rezultate concrete.

Independent de structura şi conţinutul datelor statistice în privinţa corupţiei, ea reprezintă un fenomen deosebit de grav prin consecinţele pe care le produce - pauperizare, distorsionarea bugetului public şi deturnarea instituţiilor publice de la misiunea lor. Astfel, lupta împotriva corupţiei trebuie să reprezinte un obiectiv important pentru oficialii oricărui stat democratic, indiferent de amploarea pe care corupţia o are în fiecare dintre acestea.

Cu aceeaşi ocazie, dna Bărbulescu a mai declarat că apreciază ca fiind de un profesionalism scăzut acele dosare ale căror probatorii au fost obţinute preponderent prin mijloace tehnice. Considerăm că astfel de declaraţii pot constitui un mijloc de presiune şi de imixtiune în actul de justiţie, câtă vreme singurele investite cu aprecierea probatoriului sunt instanţele de judecată, independente şi imparţiale.

De asemenea, TI-Romania apreciază că acest tip de presiune poate avea consecinţe la fel de nefaste asupra luptei împotriva corupţiei, ca şi cele rezultate din presiunea exercitată prin intermediul mass-media, acuzată că „judecă dosare de corupţie înaintea instanţelor”.

Transparency International România atrage atenţia că este responsabilitatea CSM să descurajeze cazurile de telejustiţie pe care le deplânge dna. Barbulescu şi subliniază totodată faptul că în sarcina CSM cade şi responsabilitatea prevenirii corupţiei în sistemul judiciar. Transparency International România solicită, pe această cale Consiliului Superior al Magistraturii să adopte proceduri mai eficiente de comunicare pentru instanţe şi parchete, care să reducă fenomenul telejustiţiei şi să conducă la creşterea credibilităţii luptei împotriva corupţiei.

Totodată, Transparency International România atrage atenţia că în lipsa unor reacţii ferme faţă de acest tip de abordare, aceasta riscă să devină reprezentativă pentru România.

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, TI Romania
(victor@transparency.org.ro).

Comunicat de presă

Transparency International România atrage atenţia şi îşi exprimă îngrijorarea asupra modului în care Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, prin decizia din data de 5 mai, înţelege să aplice dispoziţiile constituţionale privind avizarea începerii urmăririi penale pentru doi foşti miniştri care au calitatea de deputaţi.

Singurul rol al existenţei imunităţii parlamentare în statele democratice îl constituie protecţia membrilor Parlamentului faţă de posibile anchetări abuzive doar pentru opiniile politice, care s-ar putea constitui în mijloace de şantaj şi ar putea impieta asupra îndeplinirii atribuţiilor rezultate din încredinţarea mandatului de parlamentar, însă aceasta nu constituie un motiv de exonerare a răspunderii pentru alte fapte.

Transparency International România consideră că procedura recent stabilită pentru avizarea începerii urmăririi penale a celor doi membri ai Camerei Deputaţilor contravine scopului declarat al imunităţii parlamentare şi adaugă la lege, stabilind un sistem discriminatoriu în favoarea celor doi deputaţi. Membrii Camerei intenţionează să îşi exprime punctul de vedere, nu cu privire la existenţa unei potenţiale cercetări abuzive, ci cu privire la însăşi existenţa unor indicii concrete care să justifice continuarea investigaţiilor penale. Faţă de această situaţie, atragem atenţia că numai instanţa judecătorească, independentă şi apolitică, este competentă să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unor cetăţeni, fie ei şi membri ai Parlamentului, iar în nici un caz această competenţă nu le revine membrilor Parlamentului, aleşi ca reprezentanţi ai unor formaţiuni politice.

Mai mult, apreciem că accesul la dosare al membrilor Parlamentului, mai ales la documentele confidenţiale din acestea, cu excepţia celor doi membri vizaţi, reprezintă o limitare a dreptului la un tratament egal şi a dreptului la apărare şi instituie în sarcina Camerei Deputaţilor atribuţiile unei adevărate jurisdicţii extraordinare, ceea ce este neconstituţional.

Transparency International România subliniază faptul că existenţa acestei proceduri speciale nu se justifică şi îngreunează desfăşurarea procesului penal ca urmare a procedurilor îndelungate, această procedură aducând atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin constituirea unei bariere suplimentare în activitatea procurorilor.

În acest context, Transparency International România solicită membrilor Comisiei Juridice şi celorlalţi membrii ai Camerei Deputaţilor:

• să nu consulte documentele confidenţiale ale dosarelor, întrucât, prin natura ei, faza de urmărire penală nu este una publică;
• să îşi exercite atribuţiile referitoare la avizarea urmării penale a deputaţilor în limitele legii şi în spiritul pentru care a fost instituită imunitatea parlamentară, lăsând instanţa de judecată să decidă cu privire la vinovăţia sau lipsa de vinovăţie a acestora;
• să revizuiască procedura instituită, astfel încât aceasta să nu adauge la lege, să nu contravină Constituţiei şi să nu înfrângă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Transparency International România solicită, de asemenea, conducerii Camerei Deputaţilor interzicerea oricărui acces la dosare şi păstrarea lor sigilate, până la momentul rediscutării procedurii în Biroul Permanent

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, TI Romania
(victor@transparency.org.ro).

Comunicat de presă

Transparency International Romania îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la recent adoptata Hotărâre a Guvernului prin care se elimină obligativitatea persoanelor care fac donaţii pentru finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale de a prezenta şi alte documente anexate formularului de donaţie, aşa cum rezultă din comunicatul emis de Guvern, ieri 1 aprilie 2008.

Transparency International Romania apreciază că această hotărâre vulnerabilizează capacitatea mecanismelor de control de a identifica acele situaţii în care au fost încălcate dispoziţiile legale referitoare la capacitatea persoanelor de a face donaţii către partide politice, încurajând în acest fel finanţarea acţiunilor electorale direcţionate către obţinerea de beneficii personale.

Hotărârea adoptată în context preelectoral favorizează finanţările netransparente şi cu nerespectarea normelor legale, crescând în acest fel vulnerabilitatea la corupţie a viitorilor aleşi.

De asemenea, Transparency International Romania atrage atenţia că efectele noii reglementări se vor răsfrânge şi asupra îndeplinirii angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană, respectiv crearea unui mecanism eficient de control al averilor şi implementarea acquis-ului comunitar în ceea ce priveşte monitorizarea persoanelor expuse politic.

Eliminarea anexelor va conduce la imposibilitatea verificării situaţiilor în care, categorii de peroane prevăzute de lege ca neavând capacitatea de a dona partidelor politice, cum ar fi cele care au datorii la stat, fac totuşi astfel de acte. Astfel se va crea aparenţa necunoaşterii situaţiei donatorului, de către oricare dintre partidele angrenate în campania electorală, şi implicit se vor constitui premisele pentru acordarea unor beneficii private, cum ar fi ştergerea datoriilor ulterior.

Transparency International Romania solicită în acest context Guvernului României identificarea unor soluţii viabile pentru înlăturarea riscurilor semnalate.

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, TI Romania
(victor@transparency.org.ro).

Comunicat de presă

Tranparency International solicită respingerea oricărei reglementări care să legalizeze mita în sănătate

TI-România solicită respingerea oricărei reglementări care să legalizeze mita în sistemul de sănătate, aşa cum există lansată propunerea de către reprezentanţi ai Colegiului Medicilor, pentru că în acest fel s-ar legaliza corupţia în tot sistemul public pe baza precedentului.

TI România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la precedentul periculos pe care îl poate crea legalizarea mitei pentru medici, aceasta reprezentând în fapt o condiţionare a vieţii în raport cu resursele materiale pe care fiecare le are. Medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi legal alte beneficii de la pacienţi pe lângă salariul dat de instituţiile sanitare, cetăţenii sunt obligaţi să plătească contribuţiile de asigurări de sănătate prin efectul legii, deci îşi plătesc deja serviciile medicale la care au dreptul. Este exact acelaşi lucru ca si în cazul funcţionarilor publici care ar trebui să primească atenţii pentru actele pe care le realizează deşi cetăţenii plătesc deja impozite la bugetul de stat. Situaţia este similara si daca cetăţenii ar da atenţii magistraţilor ca forma de “mulţumire şi recunoştinţă”. Am putea crede ca şi politicienii pot primi in mod legal forme de recunoştinţă pentru deciziile lor.

Pe de alta parte, Transparency International atrage atenţia asupra faptului că România este parte la Convenţia Europeana Civilă Împotriva Corupţiei şi la Convenţia Europeana Penală Împotriva Corupţiei, ambele ratificate din 2002, iar aceste convenţii interzic expres ţărilor semnatare orice forma de legalizare a mitei sau a foloaselor necuvenite. O asemenea iniţiativă ar contravenii angajamentelor luate şi ar deschide calea anulării legislaţiei care interzice funcţionarilor sau angajaţilor statului de a primii bani sau bunuri în schimbul realizării obligaţiilor legale. Atragem atenţia că o astfel de reglementare ar atrage chemarea României în faţa Curţii Europene de Justiţie şi pentru încălcarea aquisului comunitar.

Orice beneficiar de servicii de sănătate contribuie, din veniturile pe care le obţine, la fondul asigurărilor sociale de sănătate, aşadar serviciile de care beneficiază sunt deja plătite. Instituirea unei noi taxe legale echivalează cu majorarea acestor procente. Acceptarea corupţiei ca formă de compensare a veniturilor este imorală. Statul poate creşte transparent contribuţiile de asigurări şi poate mării corespunzător salariile, dar are obligaţia de a combate corupţia din sistem pentru a garanta drepturile pacientului pentru serviciile pe care le-a plătit prin taxe.

Potrivit definiţiei universal acceptate, corupţia reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, pentru obţinerea de beneficii private. Acest mod de abordare ar putea să îi facă pe cetăţeni să creadă că legalizarea mitei pentru medici se poate traduce în alte cuvinte prin “te tratez dacă îmi dai, dacă nu, poţi să aştepţi”, pentru că nu avem paturi, nu avem dotări ş.a.m.d. Şi angajaţii de la protecţia mediului au salarii mici însă nu primesc bani pentru orice serviciu, pentru ca atribuţiile lor nu sunt vitale pentru cetăţean. Dilema salariilor se reglează între angajat şi angajator si nicidecum din buzunarul beneficiarului serviciului public.

Atâta vreme cât o „taxă” de acest gen ar fi legiferată, normele ar conduce direct la excludere socială pentru acele categorii de populaţie care nu poate contribui la plata „taxei de protecţie pentru sănătate”.

Am observat cu regret analogia făcută între taxa pentru medici şi bacşişul de la restaurant, si protestăm în numele medicilor faţă de aceste exemple, pentru ca medicii nu sunt ospătari, iar spitalele sau policlinicile nu sunt restaurante.

Modul de abordare a acestei iniţiative este de natură să aducă grave prejudicii de imagine unei categorii socio-profesionale de maximă importanţă pentru societate, care trebuie să se bucure de respectul public şi de aprecierea societăţii, nu de blamul general. Cei care fac asemenea propuneri sunt chemaţi în primul rând să apere interesele profesionale şi materiale ale medicilor în raport cu statul si societatea şi nu împotriva acestora.

Faţă de această situaţie, TI-România solicită autorităţilor de la Bucureşti să respingă cu fermitate această iniţiativă de legalizare a corupţiei.

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, TI Romania
(victor@transparency.org.ro).

acasa - stiri - servicii - proiecte - politici si studii - publicatii - centru - training