4 / 16
3
T R AN S P AR E NCY I N F O
r e c oma n dă r i & r eg l eme n t ă r i U E
Definiția conflictului de interese
Nu există un consens în plan internațional referitor la definiția conflictului de interese, întrucât
această definiție diferă de la stat la stat, în funcție de legislația națională. În legislația Români-
ei, conflictul de interese este definit în Legea privind transparența în exercitarea funcției publi-
ce (Legea 161/2003) ca fiind:
“situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes
personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţii-
lor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.”
în România, nu există o delimitare clară între conflictul de interese administrativ și cel penal, în
Codul Penal fiind definit după cum urmează:
„Art. 301 - (1)Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit
un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos
patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II in-
clusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ulti-
mii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se
pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa
o funcţie publică. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării
actelor normative.”
1
În ceea ce privește sursa conflictelor de interese, Transparency International identifică trei ca-
tegorii: „angajare concomitentă în sectorul public și privat, parteneriate public-privat, deținere
de acțiuni la firme care au relații contractuale sau de reglementare cu guvernul.”
(Transparency International 2003, referință în Parlamentul European 2013, p.2)
3