2 / 4
Legislaţia sub lupă
Știați că…
O creștere cu un punct pro-
centual al indicelui corupți-
ei este asociată unei des-
creșteri de aproximativ 10
puncte procentuale în rata
de înscriere a copiilor în
ciclul educațional secun-
dar. Corupția duce la scă-
derea performanțelor și
accesului la școlarizare, în
același timp provocând
scăderea finanțării și efici-
enței în sistemului educați-
onal.
(Mohamed Dridi, Corruption
and
Education:
Empirical
Evidence)
Educarea studenților într-o
țară cu un nivel de corupție
mai scăzut reduce nivelul
de corupție al țării care
trimite studenții. Cu toate
acestea, impactul studenți-
lor care studiază în afara
țării asupra nivelului de
corupție din țara de origine
scade după 5 ani de la fi-
nalizarea studiilor. Cel mai
mare impact pe care îl pot
avea studenții plecați la
studii apare în primii 2 ani.
16% dintre respondenții
unui sondaj efectuat în în-
treaga lume au plătit mită
pentru servicii din cadrul
sistemului educațional.
(Barometrul Global al Corupți-
ei 2013)
Ordonanța de urgență nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în
domeniul educației, cercetării ştiințifice şi pentru modificarea unor ac-
te normative
Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în dome-
niul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normati-
ve este una din cele mai controversate şi contestate ordonanţe ale Guver-
nului din anul anterior.
Prima problemă identificată este simplul fapt că ordonanţa modifică substanţi-
al o lege organică, şi anume Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modifică-
rile şi completările ulterioare. Adiţional, ea mai aduce modificări şi Legii nr.
335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superi-
or. Asta este privit de către unii membri ai societăţii civile drept un abuz al sis-
temului ordonanţelor de urgenţa, a căror cea mai frecventă utilizare nu ar tre-
bui să fie modificarea legilor organice.
O altă problemă care îngrijorează societatea civilă din România este cea a
articolului 37, care prevede că: „Persoanele fizice sau grupul de persoane
fizice, precum şi persoanele juridice care au avut iniţiativa înfiinţării instituţi-
ei de învăţământ particular şi confesional particular, finalizată prin acredita-
rea acesteia, îşi păstrează calitatea de fondatori.” Cu alte cuvinte, aceştia
reţin dreptul de a desfiinţa instituţia în cauză, iar în această situaţie bunurile
din patrimoniul instituţiei le revin lor, conform prevederii Deciziei Curţii
Constituţionale nr. 1.569 din 6 decembrie 2011, unde Curtea Constituţională
a decis că în caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităţilor
de învăţământ privat şi confesional va fi transferat către fondatorii acestor
entităţi.
Această situaţie riscă să dea naştere unui boom al instituţiilor de învăţământ
private care nu supravieţuiesc mai mult de câţiva ani şi care nu vor fi nimic al-
tceva decât o metodă de îmbogăţire pentru fondatorii acestora.
O altă prevedere problematică este cea ce permite existenţa doctoratului cu
frecvenţă redusă. Ministerul Educaţiei a precizat că această formă de învăţă-
mânt îi are în vedere pe doctoranzii care au un loc de muncă în acelaşi timp
în care îşi desfăşoară activităţile doctorale şi nu pot participa la toate activi-
tăţile didactice aferente. Deşi această formă de învăţământ doctoral cu frec-
venţă redusă există şi în universităţi celebre din Occident, există totuşi riscul
ca rezultatele finale ale acestor doctoranzi să aibă de suferit şi de a se înre-
gistra o scădere a calităţii lucrărilor de doctorat. Totodată, apare riscul apa-
riţiei „fabricilor de diplome”, deşi stringenţa cerinţelor din cadrul doctoratu-
lui face ca acesta să fie mai mic decât în cazul licenţelor sau disertaţiilor.