acasa despre TI Romania oportunitati contact legaturi utile
 media  servicii  proiecte  politici si studii  publicatii  centru  training                                     Romana English
acasa > politici si studii > Studii > Sondaj de opinie
Studii  Masurarea perceptiei publice asupra codurilor     Tipareşte aceasta pagina
Sondajul de opinie privind opinia populatiei asupra modificarilor din coduri
Românii consideră că societatea civilă este mai importantă în organizarea dezbaterilor decât preşedintele

Sondaj (pdf)

Metodologie sondaj (pdf)

ÎNCREDEREA ÎN JUSTIŢIE: Cum ar vrea românii să fie legiferate procedurile civile şi penale (descarca pdf)

Ce ar vrea opinia publică să fie legiferat în Codul Penal şi Codul Civil (descarca pdf)

 

Transparency International România a prezentat primele date din sondajul de opinie realizat de IMAS, în perioada 20 aprilie -8 mai 2009, pe un eşantion reprezentativ. Sociologul Monica Alexandru (IMAS) a prezentat metodologia cercetării, precum şi studiul pilot efectuat înainte de trimiterea operatorilor în teren. Principalele concluzii ale raportului: “Gradul de informare a populaţiei asupra modificărilor din coduri,” după cum a arătat Victor Alistar, director executiv al TI România, sunt:

  • 80% din populaţie nu ştie care sunt modificările codurilor, dar există o mare dorinţă de cunoaştere
  • 82% consideră că trebuie să fie consultaţi înainte de luarea deciziilor
  • 97% vor dezbateri în circumscripţii cu parlamentarii, inclusiv o mare parte dintre bucureşteni
  • Românii consideră că societatea civilă este mai importantă în organizarea dezbaterilor decât preşedintele
  • la afirmaţia preşedintelui că oamenii nu pricep, sondajul relevă că 69% vor să fie consultaţi înainte de promulgare
  • Românii cred, la fel ca oficialii europeni, că larga dezbatere e mai importantă decât termenul de 15 mai
  • Românii nu mai vor ca statul să decidă singur la formularea normelor de organizare socială
  • Aşa zisele dezbateri ale Ministerului Justiţiei nu au avut nici o relevanţă socială (sub 1% din populaţie a fost informată de către această instituţie)
  • Mandatul societăţii civile, dat de către populaţia României, este egal cu cel al Guvernului şi Parlamentului, în privinţa dezbaterilor şi consultărilor pe legislaţie, cea ce ne legitimează, dar ne şi obligă în acelaşi timp
  • Majoritatea informaţiilor despre coduri sunt recepţionate din media, care nu poate face munca celor plătiţi din bani publici

Victor Alistar a declarat în final: “Parlamentul a luat o decizie înţeleaptă prin asumarea proiectelor ieşite din comisia specială şi supunerea lor spre dezbatere publică, înainte de procesul de legiferare. Asta arată că Parlamentul ales uninominal s-a întors pentru prima dată către cetăţean, în detrimentul agendelor de partid. Este cu atât mai surprinzător că decizia a fost luată ieri, înainte de apariţia sondajului care confirmă această solicitare majoritară şi expresă a societăţii”.

Sondaj (pdf)

Metodologie sondaj (pdf)
Opinia publică are capacitatea de a formula propuneri pentru politicile penale ale statului

„Încrederea în justiţie şi ce ar vrea populaţia să fie legiferat în Codul Penal şi Codul Civil”. „Am urmărit realizarea unei hărţi a politicii penale, în viziunea cetăţeanului, lucru care ar fi fost nu numai imperios necesar, dar şi obligatoriu din punct de vedere al legii pentru autorii modificărilor codurilor”, a explicat Victor Alistar, director executiv al TI România.

Principalele concluzii ale raportului, aşa cum au fost prezentate astăzi, sunt:

  • Opinia publică are capacitatea de a formula comandamente şi propuneri pentru politicile penale ale statului, chiar dacă nu într-un limbaj tehnic
  • Populaţia are opţiuni privind reglementarea ordinii sociale
  • Respondenţii la chestionar nu au utilizat limitele maxime de pedeapsă (detenţiunea pe viaţă), decât în mod excepţional arătând o analiză şi o viziune matură asupra corelaţiilor juste între sancţiunile din normele fundamentale care organizează viaţa socială
  • Aproape ¾ dintre respondenţi se arată neîncrezători în sistemul de justiţie

Din concluziile raportului a reieşit că opinia publică simte nevoia unei legi mai ferme, care să instituie respectarea ordinii de drept. Contrar celor afirmate de către unii politicieni, cetăţenii dovedesc maturitate, fiind capabili să exprime opţiuni echilibrate între sancţiuni grave şi mai puţin grave. Ce se poate observa din raportul anexat este profilul justiţiar al românului când este vorba de infracţiuni extrem de grave (omor, tâlhărie, viol, sechestrare de persoane, agresiuni asupra copiilor) şi spiritul său de clemenţă, atunci când se săvârşesc infracţiuni mai puţin grave (fals, uz de fals, abuz în serviciu). Din alt punct de vedere, românii vor ca magistraţii, avocaţii, notarii şi medicii să fie deopotrivă foarte dur pedepsiţi pentru malpraxis, spre deosebire de proiectele de coduri, care sancţionează doar avocaţii. Datele din sondaj relevă o anumită indulgenţă pentru profesori şi funcţionari.

Populaţia are opţiuni privind reglementarea ordinii sociale. De aceea, “Parlamentul trebuie să continue consultările cu societatea civilă înainte de finalizarea redactării tehnice a codurilor, a fost de părere Victor Alistar”, care a mai precizat: “Faptul că procedura asumării răspunderii Guvernului sau de adoptare fulger la termen va conduce la adoptarea unor acte fundamentale care nu răspund valorilor societăţii pe care ar trebui să le reglementeze. Adoptarea proiectelor de procedură fără consultarea publică reprezintă un abuz al politicienilor, care presează pentru acest mod neparticipativ de reglementare a ordinii sociale, abuz ce trebuie asumat deschis”.

56% dintre români nu-şi permit un avocat

8 din 10 români consideră că trebuie să ai bani/să plăteşti ca să ţi se facă dreptate. Şi asta în condiţiile în care “accesul la justiţie este liber,” conform articolului 21 din Constituţie, relevă sondajul: „ÎNCREDEREA ÎN JUSTIŢIE: Cum ar vrea românii să fie legiferate procedurile civile şi penale”, prezentat azi de către Transparency International România şi realizat de către IMAS pe un eşantion reprezentativ. Mai mult, 56 % dintre români nu-şi permit să-şi angajeze un avocat. Românii sunt sceptici. Doar jumătate dintre respondenţi consideră că au şanse să li se facă dreptate, chiar şi atunci când legea este de partea lor. Acelaşi raport de cercetare relevă că majoritatea românilor au mai mare încredere în Tribunal decât în Parchet.

78% dintre românii informaţi optează pentru Curtea cu Juraţi

54 la sută dintre români au auzit despre existenţa Curţii cu Juraţi în alte ţări, conform sondajului: „ÎNCREDEREA ÎN JUSTIŢIE: Cum ar vrea românii să fie legiferate procedurile civile şi penale”, prezentat azi de către Transparency International România şi realizat de către IMAS pe un eşantion reprezentativ. La întrebarea dacă şi-ar dori o astfel de instituţie, cei informaţi au răspuns în proporţie de 78 la sută că ar prefera acest lucru. În opina lor, posibilitatea de corupţie a judecătorilor s-ar diminua prin existenţa juraţilor. Precizăm că astfel de instanţă există şi funcţionează foarte bine mai ales în sistemul judiciar anglo-saxon. În perioada interbelică şi România a avut o astfel de instituţie.

8 din 10 români cer pedepsirea cămătăriei

8 din 10 români cer pedepsirea cămătăriei, infracţiune care nu a fost incriminată în proiectul de Cod Penal. Trei sferturi din populaţie respinge garantarea împrumuturilor cu imobile în contractele civile, reiese din sondajul: „Ce ar vrea populaţia să fie legiferat în Codul Penal şi Codul Civil”, realizat în perioada 22 aprilie– 30 aprilie 2009, la comanda Transparency International România şi prezentat azi ziariştilor. „Codurile trebuie amendate în sensul eliminării clauzei penale în contractele civile şi eliminării împrumutului cu dobândă, acesta fiind specific contractelor comerciale, a precizat Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International România. Proiectele de legi trimise către Parlament nu incriminau această infracţiune

¾ dintre români sunt descurajaţi să comită infracţiuni de frica închisorii

Românii se pronunţă în marea majoritate pentru mărirea pedepselor pentru infracţiunile grave, ca mijloc de reducere a fenomenului infracţionalităţii, relevă sondajul: „Ce ar vrea populaţia să fie legiferat în Codul Penal şi Codul Civil”, realizat în perioada 22 aprilie– 30 aprilie 2009, la comanda Transparency România şi prezentat azi de către Victor Alistar, director executiv. “Codurile trebuie să întărească certitudinea executării pedepselor cu închisoarea şi să reducă la maximum instrumentele prin care pedeapsa aplicată să nu fie executată,” a fost de părere Alistar. Pentru păstrarea funcţiei de descurajare a legii penale – a mai comentat directorul TI - trebuie să existe certitudinea executării pedepsei privative de libertate, chiar dacă aceasta presupune doar zile sau luni. Noile coduri micşorează anii de condamnare cu închisoarea şi permite efectuarea pedepsei sub supraveghere judiciară. “Românii vor ca, pentru acţiuni grave, infractorii să facă puşcărie,” a mai spus Alistar.
7 din 10 români nu sunt de acord cu micşorarea pedepselor, aşa cum s-a propus în proiectul de Cod Penal al Ministerului Justiţiei

Dacă bărbaţii vor legalizarea prostituţiei, femeile nu

Întrebaţi despre legalizarea prostituţiei, în sondajul “Ce ar vrea populaţia să fie legiferat în Codul Penal şi Codul Civil”, realizat în perioada 22 aprilie– 30 aprilie 2009, la comanda Transparency International România şi prezentat azi ziariştilor, 51,9% dintre români sunt împotrivă legiferării acestei practici. Este interesant de evidenţiat variabila: sexul persoanei: bărbaţii sunt în favoarea adoptării unei legi, pe când femeile, nu.

Astfel, profilul respondentului care optează pentru nelegalizarea prostituţiei ar fi practice următorul: persoană de sex feminin, cu o vârstă înaintată (peste 60 de ani), din mediul rural, cu un venit foarte redus (sub 240 de lei), având un nivel de educaţie scăzut şi un statut social, de asemenea, scăzut.

Cei care optează pentru legalizarea prostituţiei sunt şi cei care au un mai mare acces la informaţie, în general, persoanele de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 30-44 de ani, din oraşe mari, în special Bucureşti, cu venituri ridicate, studii superioare şi cu un statut social mediu.

ÎNCREDEREA ÎN JUSTIŢIE: Cum ar vrea românii să fie legiferate procedurile civile şi penale (descarca pdf)

Ce ar vrea opinia publică să fie legiferat în Codul Penal şi Codul Civil (descarca pdf)

 


   TI Romania   contact
  media
Stay Informed
Stay Informed