3 / 4
sprijine autoritatea contractantă. Din acest motiv, noi am vrut
să separăm foarte bine ceea ce se face ex-ante şi să
transformăm această verificare, validare a documentaţiilor de
atribuire, într-un mecanism proactiv, preventiv.
Ne-ar fi foarte util Pactul de Integritate,
în special în zona operatorului economic
Cum percepeţi propunerea DG Regio de a implementa Pactul
de Integritate în achizițiile publice, tocmai cu scopul de a
creşte prevenţia în situaţii de tipul conflict de interese,
fraudă? De ce credeţi că este o problemă să transpunem
acest mecanism în România, având în vedere că mare parte
dintre ţările membre UE funcţionează cu acest Pact de
Integritate?
Pactul de Integritate în sine este un instrument de salutat,
drept dovadă că şi Comisia Europeană investeşte resurse
considerabile, prin diverse proiecte, pentru transformarea
acestui deziderat într-un instrument de lucru comun. Ne-ar fi
foarte util Pactul de Integritate, în special în zona operatorului
economic, deoarece această zonă este foarte puţin regle-
mentată. Este foarte bine să ceri transparenţă, corectitudine
şi transabilitate autorităţilor contractante însă, în acelaşi timp,
este foarte util să faci apel la un comportament etic în zona
de ofertare. Degeaba spunem noi totul deschis, degeaba
arătăm care sunt metodele de evaluare, dacă în partea
cealaltă comportamentele de ofertare nu sunt integre,
asistăm la o cartelizare, o captură a statului pe anumite
domenii prin înţelegeri. Este clară utilitatea Pactului de
Integritate şi vedem foarte bine inserţia ONG-urilor în
activitatea aceasta de monitorizare.
Atunci de ce este atât de diferită abordarea legislativă a
Pactului de Integritate față de alte state care au reglementat
deja acest mecanism? De ce sunt atât de multe dificultăţi în a
implementa Pactele de Integritate în România, referindu-mă
îndeosebi la a le asuma printr-un act normativ?
Propunerile celor care au definit conceptul şi încearcă să îl
rafineze în acest moment sunt extrem de generoase şi se
lovesc, în primul rând, de multitudinea de sarcini deja
existente la nivelul autorităţilor contractante. Din acest motiv,
este foarte clar că, pe de-o parte, o explicare suplimentară a
tehnice, a considerat ca fiind obligatoriu pentru România în
procesul de reformă. Practic, am adăugat destul de mult la
Directive sub pragurile valorice, cu un plus şi pentru partea
organizatorică , pentru că făceau parte din pachetul de
negociere al Acordului de Parteneriat. Din acest motiv,
astăzi suntem în etapa în care vom propune o Ordonanţă
de modificare a pachetului de legi din domeniul achiziţiilor
publice, tocmai pentru o clarificare sporită a ceea ce am
transpus, poate incorect, la momentul respectiv, pentru că
este necesară simplificarea, sesizând, după un an de la
adoptarea legilor, că multe din fluxurile gândite sunt departe
de a fi simple şi trasabile şi, în al treilea rând, pentru o
aducere a textului în limba română la coerența Directivei.
Cum vedeţi politica de prevenţie care se practică în domeni-
ul achiziţiilor publice? Şi care ar fi rezultatele ANAP în
această direcție, raportat la ultimii ani?
În primul rând, optica legată de aspectele preventive este o
componentă importantă a noilor Directive şi face parte din
Strategia Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice, din
acest motiv ANAP a întreprins mai multe măsuri, menite a
veni în întâmpinarea nevoilor autorităţilor contractante.
Sesizez, în implementarea acestui nou pachet legislativ, o
capacitate administrativă redusă a autorităților contractate.
Cu cât este mai mică o autoritate contractantă, cu atât
capacitatea administrativă este mai scăzută, din acest motiv
nevoia de prevenţie se traduce de multe ori în nevoia de
informare consecventă, coerentă şi de la sursă. Am început
să dezvoltăm mecanisme online la dispoziţia tuturor, aici
vorbind de Ghidul Online pe Achiziţii Publice disponibil pe
site-ul
www.achizitiipublice@gov.ro, tocmai pentru că vrem
să credem că, în 2017, oricine are acces la o sursă de inter-
net şi poate consulta foarte uşor şi repede un material struc-
turat şi util, punctual şi cu răspunsuri la obiect. În plus, şi
optica noastră de control ex-ante se modifică foarte mult în
direcţia transformării ei într-un instrument preventiv.
Mecanismul de eşantionare, modalitatea de evaluare
ex-ante a documentaţiilor pe criterii calitative, scăderea
ponderii observatorilor desemnaţi sunt măsuri în Strategia
Naţională în domeniul Achiziţiilor Publice menite să
întărească acest aspect preventiv. Este clar, răspunderea
este exclusiv a autorităţii contractante, dar ar avea parte de
tot felul de instrumente, instituţii şi departamente care să
Pactele de Integritate
NEWSLETTER 9 / August 2017