3 / 12
T R AN S P AR E NCY I N FO
2
e d i t o r i a l
Una din temele majore dezbătute în spațiul
public în ultimele luni se referă la prezența
serviciilor de informații în diverse entități și
modul în care acestea influențează decizii ma-
jore pe plan intern, dar și rolul pe care servicii-
le îl au în descoperirea cazurilor de corupție.
Noul concept în jurul căruia se structurează dezbaterile la nivel internațional este echilibrul
între nevoia de securitate colectivă și apărarea drepturilor individuale, dar și a modului în care
diferite sisteme constituționale garantează acest echilibru. Pe de o parte, lupta împotriva
corupției este de interes vital pentru România, atât din punct de vedere economico-social, cât
și din punct de vedere al funcționării sistemului democratic. Pe de altă parte, experiența
post-comunistă și a perioadei de tranziție nu a fost de natură să genereze acele mecanisme
eficiente de echilibrare în materia apărării drepturilor și libertăților individuale.
Înţelegem importanţa activităţilor desfăşurate de serviciile de informaţii în descoperirea cazuri-
lor de corupție, cu atât mai mult cu cât în România corupția ajunge la nivel înalt și este endemi-
că. Dar considerăm că trebuie să existe mecanisme, reguli pentru ca activităţile desfăşurate să
nu aibă ca efect manipularea instituțiilor statului sau a opiniei publice.
O restrângere sau diminuare a capacității operaționale a procedurilor de lucru pe care le au la
dispoziție structurile de securitate națională ar avea ca și consecință directă vulnerabilizarea
statului de drept și vulnerabilizarea interesului colectiv al societății, de gestiune a formelor de
guvernare, a resurselor publice și a drepturilor și libertăților fundamentale. O restrângere a
drepturilor fundamentale ale omului prin mecanisme excesive ale structurilor din sistemul de
siguranță națională ar pune în discuție caracterul democratic al statului și ar da valoare unei
abordări judiciariste a exprimării democrației, ceea ce contravine regulilor statului de drept în
care cetățenii au garantate drepturile și libertățile individuale.
În aceste condiții, ne propunem studierea recomandărilor din partea organizațiilor internaționa-
le, precum ONU, Consiliul Europei, Comisia de la Veneția și OSCE, precum și a exemplelor de
bună practică în domeniul desfășurării activităților serviciilor de informații. Căutăm astfel să
identificăm elemente prin care asigurarea securității naționale, protecția drepturilor și libertăților
omului, dar și echilibrul între instituțiile statului devin țeluri care se completează și se
consolidează reciproc.
Despre nevoia de echilibru între institu
ț
iile statului
Cum men
ț
inem
balan
ț
a?