TIRONewsletter 03/2016

T R AN S P AR E NCY I N F O

p r o t e c

i a a v e r t i z o r i l o r

Modalităţile legale de protecţie a avertizorilor de integritate sunt stabilite pe două paliere procedurale şi pe

două realităţi juridice ale garantării împotriva persecuţiilor.

Palierul administrativ

are ca elemente de bază imposibilitatea cercetării disciplinare a avertizorului

pentru fapta de avertizare de integritate, pornind de la următoarele ipoteze de lucru:



În cazul în care se începe procedura disciplinară avertizorul trebuie să îşi declare calitatea pentru că

legea nu impune drepturi pe care persoana nu le invocă şi pentru că dreptul trebui opus autorităţii pentru

ca legea să poată acţiona.



În cazul în care Comisia de disciplină persistă considerând că este folosirea fără drept a unor privilegii

atunci legea impune procedură deschisă, transparentă, şi răstoarnă sarcina probei prin prezumţia dată

avertizorului de a fi de bună credinţă.

Palierul judiciar

(instanţa de contencios sau litigii de muncă) are ca elemente de bază următoarele ipo-

teze de lucru:



Sarcina probei privind reaua credinţă rămâne a instituţiei şi nu a avertizorului



În cazul în care se constată că avertizorul a fost sancţionat pentru actul de avertizare va constata nulita-

tea absolută a sancţiunii numai pe baza constatării calităţii de avertizor de integritate, fără a intra pe dez-

baterea fondului faptei sesizate, care poate face obiectul unui alt litigiu.



În cazul în care instanţa constată că persoana sancţionată este avertizor de integritate va verifica din

oficiu practica sancţionatorie în cazul în care persoana a fost sancţionată pentru altă faptă ulterioară

avertizării pentru a se asigura că nu este cazul unei sancţionări indirecte şi disproporţionate.

Către cine poate fi făcută sesizarea în interes public

Legea nr. 571/2004 prevede că sesizarea în interes public poate fi făcută alternativ sau cumulativ către ur-

mătoarele entităţi:



şefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale;



conducătorului entităţii publice din care face parte persoana care a încălcat prevederile legale, sau în

care se semnalează practica ilegală, chiar dacă nu se poate identifica exact făptuitorul;



comisiilor de disciplină sau altor organisme similare din cadrul entităţii publice din care face parte per-

soana care a încălcat lege.



organelor judiciare;



organelor însărcinate cu constatarea şi cercetarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor;



comisiilor parlamentare;



mass-media;



organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale;



organizaţiilor neguvernamentale.

Modalităţi de protec

ie a

avertizorilor de integritate