5 / 10
T R AN S P AR E NCY I N FO
4
l eg i s l a
ț
i e U E
Cum este definită corupția activă/
pasivă din sectorul privat
Prin Decizia Cadru a Consiliului 2003/568/JAI
este definită corupția activă și pasivă în secto-
rul privat și se recomandă statelor membre ca
o serie de acte care, săvârșite cu intenție în
cadrul activităților profesionale, să fie conside-
rate infracțiuni. Aceste fapte sunt:
(a) faptul de a promite, de a oferi sau de a da,
direct sau prin intermediul unui terț, unei per-
soane care exercită o funcție de conducere
sau o activitate de orice fel pentru o entitate
din sectorul privat, un avantaj nemeritat de
orice natură, pentru ea însăși sau pentru o
terță persoană, cu scopul ca această persoa-
nă să îndeplinească sau să se abțină de la
îndeplinirea unui act, cu încălcarea obligațiilor
sale;
(b) faptul că o persoană, în exercitarea unei
funcții de conducere sau a unei activități, sub
orice formă, pentru o entitate din sectorul pri-
vat, solicită sau primește, direct sau prin inter-
mediarul unui terț, un avantaj nemeritat de
orice natură, pentru ea însăși sau pentru o
terță persoană, sau faptul de a accepta promi-
terea unui asemenea avantaj cu scopul de a
îndeplini sau de a se abține de la îndeplinirea
unui act, cu încălcarea obligațiilor sale.
Decizii europene pentru prevenirea
spălării banilor proveniți din corupție
Corupţia implică în mod constant transferul de
bani în numerar sau în natură. Tranzacţiile cu
numerar, mai ales cele care presupun sume
mari, pot marca traseul parcurs de la persoa-
na care a dat mită la cea care o primeşte.
Cum corupţia este ilegală în toate situaţiile,
orice măsură care permite cunoaşterea plătirii
acesteia serveşte ca măsură de prevenţie,
oprind plata mitei şi facilitând confiscarea ve-
niturilor ilicite obţinute de funcţionarul public.
Demersuri în vederea incriminării spălării ba-
nilor proveniţi din corupţie:
Directiva 91/308/CEE privind prevenirea
folosirii sistemului financiar în scopul spă-
lării banilor:
Documentul solicită statelor
membre să interzică spălarea banilor şi să
oblige sectorul financiar, cuprinzând instituţiile
de credit şi o gamă largă de alte instituţii fi-
nanciare, la identificarea clienţilor lor, ţinerea
unor evidenţe corespunzătoare, stabilirea
unor proceduri interne de formare a persona-
lului şi de prevenire a spălării banilor şi de ra-
portare a oricăror indicii de spălare a banilor
autorităţilor competente.
Directiva 2001/97/CE a Parlamentului Eu-
ropean şi a Consiliului din 4 decembrie
2001
de
modificare
a
Directivei
91/308/CEE:
Directiva impune obligații referi-
toare în primul rând la raportarea tranzacțiilor
suspecte. Statele membre asigură în orice
situație că instituțiile și persoanele care fac
obiectul prezentei directive iau măsuri specifi-
ce corespunzătoare pentru compensarea ris-
cului major de spălare de bani care apare la
stabilirea de relații de afaceri sau la inițierea
unei tranzacții cu un client care nu a fost pre-
zent fizic în vederea identificării (tranzacții ca-
re nu au loc «față în față»).
Directiva 2005/60/CE privind prevenirea
utilizării sistemului financiar în scopul spă-
lării banilor şi finanţării terorismului:
Direc-
tiva a III-a privind spălarea banilor are rolul de
a stabili în mod unitar standarde minimale