Convenţia tinerilor împotriva faptelor de corupţie
Cum să prevenim noi, tinerii, corupţia? Să ne documentăm, să găsim măsuri specifice care să "sugrume" autorităţile pentru a monitoriza activitatea lor? Să ne documentăm ca să prevenim sau să ne documentăm ca să ne considerăm ştiutori ai modului în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile statului?
În România de azi, instituţiile statului ne vorbesc despre sporirea rezistenţei la corupţie, de acea dezvoltare instituţională în domeniul combaterii corupţiei, de organizarea unor structuri specializate menite să ne creeze drumul către incoruptibilitate. Iată de ce propunerea mea apelează la implementarea principiului transparenţei şi deschiderii prin
- Implicarea societăţii civile în monitorizarea tuturor cazurilor în care sunt fapte de corupţie sau infracţiuni asimilate corupţiei ce s-au soluţionat sau nu înainte de îndeplinirea termenului de prescripţie
- Observarea tendinţelor de evoluţie sau de regres a corupţiei
- Promovarea de instrumente care să ne ghideze în îndeplinirea promisiunilor de luptă contra corupţiei
De aceea, o intervenţie necesară poate fi concentrarea pe aspecte care să ghideze creşterea capacităţii instituţiilor sistemului judiciar de a combate eficient corupţia, evitând pericolul de a le face ne-pedepsibile din cauza scurgerii timpului în care faptele se prescriu. Consider o astfel de intervenţie cu atât mai importantă cu cât este ştiut faptul că infracţiunile de corupţie şi asimilate corupţiei sunt dificil de descoperit, investigat şi dovedit. Măsurile propuse vizează următoarele aspecte:
- Fiecare stat membru al Convenţiei se obligă să-şi evalueze periodic instrumentele de combatere a corupţiei
- Fiecare stat membru al Convenţiei se obligă să realizeze rapoarte anuale cu privire la complexitatea cazurilor de corupţie, în acest sens
- Statele se obligă să ia măsuri care să reducă vulnerabilităţile din cadrul instituţiilor publice
- Pentru realizarea acestei măsuri, statele se obligă să aloce resurse umane, experţi în cadrul organismelor de specialitate în combaterea corupţiei, în funcţie de complexitate cazurilor de corupţie sesizate prin rapoartele anuale
- Statele membre ale Convenţiei se obligă ca în cazul în care după împlinirea termenului de prescripţie, se descoperă fapta de corupţie într-un interval care să nu depăşească termenul de 1 an, ca acea faptă de corupţie să poată fi sancţionată în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare
- Statele membre ale Convenţiei, se obligă ca în funcţie de complexitatea cazurilor de corupţie să stabilească termenul de prescripţie, dar şi actualizarea acestuia în acord cu modificările legislative
- Statele membre ale Convenţiei se obligă să monitorizeze, sa dea publicităţii ansamblul cazurilor rezolvate în termenul de prescripţie, ansamblul cazurilor rezolvate în afara termenului de prescripţie /prelungirea de 1 an) şi ansamblul cazurilor care nu au fost soluţionate din cauza împlinirii termenului de prescripţie
- Statele membre ale Convenţiei, se obligă să realizeze întâlniri anuale cu reprezentanţii din cadrul organismelor de specialitate în combaterea corupţiei, pentru discutarea rapoartelor anuale cu privire la faptele de corupţie şi se obligă la identificarea unor soluţii pentru realizare obiectivelor stabilite în convenţie. In acest sens:
- Statele membre ale convenţiei vor adopta anual planuri comune in combaterea corupţiei în conformitate cu legislaţia internă şi internaţională
- Prin convenţie statele se angajează sa adopte instrumente comune care sa ghideze lupta anticorupţie, respectarea unui minim de standarde de bună practică
- Fiecare stat membru al convenţiei se obligă sa informeze cu privire la bunele practici dezvoltate în cadrul celorlalte state membre şi să implementeze acele bune practici care sunt în conformitate cu legislaţia internă
- Fiecare stat parte, se obligă să aloce resurse financiare pentru realizarea politicilor publice anticorupţie, pentru realizarea studiilor anticorupţie
- Fiecare stat membru al convenţiei se oblig să ofere resurse umane în investigarea şi incriminarea faptelor de corupţie
- Fiecare stat membru al convenţiei se obligă să îmbunătăţească şi să crească încrederea cetăţenilor în organismele de aplicare a legii
- Discutarea în cadrul întâlnirilor anuale a perioadei de prescripţie în concordanţă cu regimul juridic, stabilirea unor termene de prescripţie comune pentru statele parte în Convenţie
- Monitorizarea implementării convenţiei prin parteneriate internaţionale cu ONG –uri şi presa din cadrul statelor membre
- Statele semnatare ale Convenţiei vor promova ca dată de începere a curgerii prescripţiei momentul descoperirii săvârşirii faptei de corupţiei. În acest sens, dacă termenul de descoperire a infracţiunii depăşeşte durata de 5 ani, această normă nu se va aplica
- Statele parţi ale Convenţiei se vor asigura ca perioada de prescripţie este in conformitatea cu posibilitatea de stabilire a urmării penale
- Îndeplinirea termenului de prescripţie nu va putea opera în situaţia în care cauza a ajuns pe rolul instanţelor
Dispoziţii finale:
Fiecare stat parte la Convenţie se obligă să ia măsuri legislative în conformitate cu legea internă pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate.