4 / 20
3
T R AN S P AR E NCY I N F O
c o n t e x t na
ț
i o na l
Același studiu al Comisiei identifică și tipurile de corupție din sectorul de sănătate: mita legată
de furnizarea serviciilor medicale; corupția în achiziții; relații de marketing defectuoase; abuzul
de putere; cereri de rambursare injuste, precum și fraudarea și deturnarea medicamentelor și
a aparaturii medicale.
4
După cum recomandă și Comisia Europeană, problema plăților informale necesită o abordare
cuprinzătoare, care să nu se limiteze exclusiv la măsuri de combatere a acestor plăți. În
schimb, sunt necesare schimbări sistemice pentru a redresa situația. În acest sens Comisia
recomandă creșterea alocărilor pentru sănătate concomitent cu acțiuni care exprimă refuzul
categoric al mitei – atât din partea personalului medical cât și din partea pacienților, cum s-a
întâmplat spre exemplu în Slovacia și Grecia.
5
Un studiu realizat de Banca Mondială în sectorul
sanitar din România estima că plățile informale
oferite de către pacienți personalului medical din
sistemul de sănătate publică în anul 2004 însu-
mau în jur de 300 de milioane de euro
(aproximativ 41% din totalul plăților în numerar),
peste 60% dintre pacienții internați admițând că
au oferit bani.
Indexul consumatorului serviciilor de sănătate
(European Health Consumer Index – EHCI) este
singurul studiu care măsoară plățile informale în
sectorul medical la nivelul întregului continent. În
2013, Indexul arăta că în România se acordă cele
mai multe plăți informale dintre toate țările Euro-
pene. Serbia, Albania și Bulgaria se clasează pe
poziții mai bune decât România la acest capitol.
Problema plăților informale în sectorul sanitar românesc este semnalată și în cadrul Strategiei
Naționale de Sănătate 2014 – 2020: „Persistența plăților informale este un alt aspect care
afectează percepția sistemului de sănătate de către beneficiari și opinia publică nu numai da-
torită poverii financiare pe care o plasează asupra utilizatorilor de servicii cât în primul rând
pentru că reflectă o lipsă de considerație pentru drepturile pacientului, dar și libertatea furni-
zorilor de a decide arbitrar nivelul de calitate al serviciilor pe care îl oferă pacientului.”
6
Prin urmare, una din direcțiile strategice de acțiune stabilite prin strategie vizează introduce-
rea de măsuri pentru reducerea plăților informale concomitent cu implementarea unor meca-
nisme care să asigure cheltuirea eficientă și corectă a banilor publici alocați pentru sănătate.
Conform Strategiei, aceste măsuri prevăd :
7
îmbunătăţirea sistemului informaţional/informatic pentru creşterea capacităţii departamen-
tului financiar / contabil a Ministerului Sănătății, în paralel cu dezvoltarea resurselor umane
şi introducerea de instrumente standardizate de monitorizare şi control;
creşterea capacităţii de audit intern a Ministerului Sănătății;
€
300
milioane
plă
ț
i informale în
sectorul medical
în 2004 - Banca
Mondiala