6 / 20
5
T R AN S P AR E NCY I N F O
c o n t e x t na
ț
i o na l
Același document relevă și diferențe majore de accesare a serviciilor de sănătate între cetățe-
nii cu venituri mici și cei cu venituri mari și arată cum, cu toate că subvenționarea serviciilor de
sănătate și a farmaceuticelor are ca scop protecția grupurilor vulnerabile, „în fapt, protecția
financiară nu produce efectele dorite, atât timp cât trei din patru pacienți săraci plătesc din bu-
zunar pentru asistența medicală de care au nevoie, iar 62% dintre săracii care au nevoie de
medicamente plătesc pentru acestea din buzunar…”
10
Nu în ultimul rând, România are mari deficite în ceea ce privește eficiența gestionării resurse-
lor din sistemul de sănătate, după cum arată și EHCI 2014. România are un număr mare de
pacienți tratați în regim de spitalizare, raportat la pacienți tratați în regim ambulatoriu – ceea
ce este foarte costisitor. În acest context, direcția strategică de acțiune adoptată în Strategia
Națională de Sănătate 2014-2020, „asigurarea continuității îngrijirilor din asistență medicală
primară și integrarea cu serviciile de sănătate comunitare și cu asistența ambulatorie de speci-
alitate”
11
capătă o importanță deosebită.
Contextul exprimat succint:
România alocă puțini bani sănătății, sumele alocate sunt gestionate în mod ineficient, iar acte-
le de corupție și neregulile contribuie și ele la sărăcirea unui sistem oricum deficitar. Rezultatul
este lesne de anticipat: un sistem de sănătate neperformant, acces inechitabil la servicii de
sănătate, iar în final o stare a sănătății populației îngrijorătoare, raportat la media europeană.
Printre prioritățile asumate de România prin actualul Program de Guvernare, cu privire la să-
nătate, regăsim creșterea accesibilității populației la serviciile de sănătate, asigurarea calității
serviciilor de sănătate și siguranța pacientului, implicarea pacienților, medicilor și a populației
în elaborarea politicilor de sănătate, revizuirea sistemului de finanțare și implementarea unui
control riguros al cheltuielilor publice și asigurarea transparenței decizionale la toate nivelurile
de funcționare a sistemului de sănătate.
12
În vederea atingerii acestor obiective, aducem o serie de propuneri cu scopul de a promova
integritatea, responsabilitatea, transparența și de a reduce vulnerabilitățile la corupție în siste-
mul de sănătate publică. Identificând și analizând ceea ce am considerat a fi cele mai impor-
tante arii problematice din acest sistem, am urmărit evidențierea factorilor de risc care duc la
apariția acestora și oferirea unor recomandări pentru diminuarea lor.
Sistemul sanitar românesc este pe cât de
ineficient pe atât de constisitor - îngrijirea
ambulatorie trebuie dezvoltată pentru a
reduce costurile aferente spitalizării.