5 / 20
T R AN S P AR E NCY I N FO
4
c o n t e x t na
ț
i o na l
stabilirea cadrului de reglementare şi definirea / implementarea unui sistem de audit funcţi-
onal al furnizorilor de servicii de sănătate din sectorul public şi privat, bazat pe stimulente şi
penalităţi, prevenirea şi controlul creanţelor furnizorilor de servicii spitaliceşti;
creşterea transparenţei cheltuirii fondurilor publice pe judeţe/regiuni, prin rapoarte anuale
elaborate de CNAS şi Ministerul Sănătății;
revizuirea legislaţiei în privinţa plăților directe şi implementarea de campanii locale de infor-
mare a populaţiei privind serviciile de sănătate la care au dreptul fără plată, nivelul coplăți-
lor şi a altor plăţi directe (oficiale), precum şi a instituţiilor unde se pot adresa în cazul plăţi-
lor informale, a condiţionării serviciilor prin plăți informale.
În sistemul de sănătate publică, practicile lipsite de integritate precum corupția, frauda, accep-
tarea de foloase necuvenite au un impact chiar mai grav decât în alte domenii, deoarece peri-
clitează sănătatea și chiar viața pacienților. Aceste fenomene determină disfuncții grave în
interiorul sistemului, marea corupție prejudiciind în mod semnificativ statul, adâncind simțitor
lipsa de resurse cu care acesta se luptă deja, dar nefiind unicul tip de comportament neetic
care erodează zilnic sistemul sanitar.
Sistemul de sănătate suferă de subfinanţare şi de corupţie măruntă,
8
determinând scăderea
calității actului medical, ducând la excluderea sau autoexcluderea de la beneficierea de servicii
medicale a categoriilor sociale cele mai vulnerabile, care nu-și permit să achite aceste sume,
dar și la întreținerea unui val de neîncredere și teamă în rândul populației. Această neîncrede-
re și dorință de a evita “obligațiile” create de vizita la medic au ca efect reticența populației de
a căuta tratament profilactic sau de a se prezenta la medic de la primele simptome ale bolii,
acest lucru ducând la depistarea tardivă a unor afecțiuni grave sau chiar cu potențial epidemio-
logic.
Astfel, corupția și cheltuirea defectuoasă a resurselor alocate pentru sănătate agravează pro-
blemele sistemice cu care se confruntă sectorul medical în privința echității și a protecției fi-
nanciare. Corupția contribuie la inegalitățile în accesul la servicii medicale dar și, implicit, la
inegalități privind starea de sănătate pe teritoriul României. Strategia Națională de Sănătate
2014-2020 arată că „analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate scoate în evidență
inegalități privind acoperirea cu servicii și starea de sănătate atât în funcție de medii (urban /
rural), cât și din punct de vedere teritorial (regiuni, judeţe), precum și existența unor grupuri
vulnerabile particulare.”
9