11 / 19
PO L I CY P AP E R d e c emb r i e 2 0 1 6
Sectorul privat joacă un rol central în îmbunătăţirea calităţii vieţii în cadrul societăţii,
atât la nivel de comunitate cât şi la nivel individual, prin crearea de produse vitale, locuri de
muncă şi prosperitate. Adresarea cu succes a riscurilor generate de corupţia în sectorul privat
poate face diferenţa între o piaţă şi o societate care îşi ating potenţialul oferit de resursele dis-
ponibile şi un spaţiu disfuncţional, dominat de sărăcie și lipsa oportunităților în afaceri. Secto-
rul privat poate fi o sursă de inovare şi de creştere. Cu toate acestea, el nu poate să se dez-
volte atunci când corupţia sapă la temelia credibilităţii organizaţiilor. Concurenţa neloială,
creşterea economică bazată pe acapararea de resurse prin orice mijloace, lipsa de încredere
a personalului în propria organizaţie, lipsa de consideraţie pentru condiţiile de securitate şi
siguranţă la locul de muncă precum şi pentru drepturile angajaţilor, sunt toate elemente care
subminează direct atât propria existenţă a companiilor, cât şi comunitatea în care aceasta îşi
desfăşoară activitatea.
Nivelul corupţiei, care afectează deopotrivă sectorul public şi sectorul privat, este îngri-
jorător de mare. Din păcate, nu este neobişnuit pentru companiile româneşti şi pentru multi-
naţionalele prezente în ţara noastră să plătească mită pentru a obţine contracte de achiziţii
publice. De asemenea, există suspiciuni că, din zona marilor afaceri se exercită presiuni nele-
gitime asupra instituțiilor statului care duc la „capturarea” acestora și influenţarea lor în stabili-
rea unor reglementări favorabile investiţiilor anumitor companii sau organizații. Corupția afec-
tează în mod direct profitul unei companii şi standardul de viață al cetăţenilor, studiile arătând
că tendinţele evoluției Indicelui Percepției Corupției sunt direct proporționale cu cele ale evo-
luției Produsului Intern Brut pe cap de locuitor: un grad mai scăzut de corupție fiind asociat cu
un nivel de trai mai ridicat.
Ultima ediție a Barometrului Global al Corupției arată că 64% dintre români consideră
că nivelul corupției a crescut în ultimii doi ani, iar 49% dintre respondenți percep mediul de
afaceri din România ca fiind corupt sau extrem de corupt. Mediul de afaceri din România este
cotat cu 3,5 puncte din 5 în ceea ce privește percepția asupra corupţiei, unde 5 înseamnă
foarte corupt.
Astfel de practici sunt prea adesea încurajate sau înlesnite de cooperarea cu funcţio-
nari publici, mulţi dintre aceştia plătiţi insuficient, sau liderii politici care folosesc politica pentru
obținerea de foloase financiare proprii folosite ulterior pentru atingerea unor obiective politice
sau pentru a obţine sprijinul politic pentru anumite afaceri. Influenţa corupţiei instituţionale şi
decontărilor din bugetul public a datoriilor de campanie electorală - prin achiziţii care favori-
zează clientela de partid atât în procedurile de licitaţii la nivelul administraţiei centrale cât şi la
nivelul administraţiei locale - se răsfrânge la nivelul fiecărui cetăţean, fie că este vorba de bu-
getari sau de contribuabili care nu beneficiază de serviciile publice pe care le plăteşte.
De asemenea, este aproape un truism faptul că dinamismul cât și creșterea economi-
că - care ar trebui să fie o consecință a concurenței loiale - sunt semnificativ afectate de co-
rupţia din mediul privat. Efectele corupţiei nu se limitează la subminarea concurenţei sănătoa-
se sau la paralizarea creşterii economice, ci împiedică performanța companiilor și îngreunea-
ză dezvoltarea economică a comunităților în care acestea își desfășoară activitatea, creând
costuri nejustificate pentru oameni și companii deopotrivă. Provocările de politică publică cu
Context