12 / 19
T R AN S P AR E NCY I N T E RN A T I ON A L ROMAN I A
care ne confruntăm astăzi vor fi abordate corect numai atunci când mediul de afaceri îşi va
asuma în totalitate responsabilităţile sale în conturarea regulilor jocului, care însă trebuie să
fie completate de reglementări eficiente şi o negociere transparentă a intereselor legitime ce
pot apărea în interacţiunea pe piaţa din România.
Soluționarea problemelor de conformitate şi transparență în mediul corporativ a deve-
nit o prioritate atât datorită efectelor negative semnificative pe care carențele în acest dome-
niu le au asupra concurenţei şi implicit asupra performanţei economice, cât și datorită necesi-
tății de aliniere la standardele europene și internaționale în domeniu, acest lucru reprezen-
tând una dintre condițiile integrării României în Uniunea Europeană. În acest context, viziu-
nea antreprenorială, integritatea şi responsabilitatea corporativă pot şi trebuie să joace un rol
central. Structurile statale fragile precum cea din România se prezinte o provocare în plus.
Evidenţierea corupţiei şi consolidarea integrităţii corporative devin astfel o agendă provocare,
dar una cu ample oportunităţi pentru implicarea tuturor actorilor relevanţi. O strategie impor-
tantă este de a stabili şi a pune în aplicare cadrele normative naţionale şi internaţionale împo-
triva corupţiei.
La nivel intern, România are deja legi anticorupţie şi politici care au fost adoptate fie ca
urmare a eforturilor de integrare în Uniunea Europeană, fie pentru a răspunde necesităţilor de
a fi parte a Convențiilor internaţionale relevante din domeniu. Riscul este că adesea acestea
sunt neutralizate prin aplicarea neuniformă şi superficială sau chiar nepunerea lor în aplica-
re, după cu o demonstrează experiențele trecute.
Obiectivul specific 3.7 din Strategia Națională Anticorupție 2016 -2020 urmărește
“creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afa-
ceri” prin acțiuni precum: continuarea demersurilor României de a deveni membru cu drepturi
depline al OCDE și al grupurilor de lucru relevante ale organizației, și, în special, în Grupul de
lucru Anti-mită; identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale; im-
plementarea planurilor de integritate ca cerințe obligatorii pentru întreprinderile publice
(Angajament Summit Londra); elaborarea proiectului de act normativ pentru transpunerea Di-
rectivei în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind di-
versitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari; realizarea schimbului de bune prac-
tici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public; organi-
zarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri
cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii eco-
nomice; diseminarea politicilor şi programelor anti-mită dezvoltate la nivelul companiilor inclu-
siv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respec-
tării unor standarde echivalente; iniţierea dialogului cu autorităţile de reglementare în domenii
precum energia, resursele minerale, în vederea implementării standardelor legale de integri-
tate; publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță pentru întreprin-
derile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și
locale.
Acest obiectiv se corelează cu obiectivul specific 3.6, care are în vedere “creșterea in-
tegrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achiziţiilor publice”.
Companiile sunt astfel vizate prin acțiuni care urmăresc dezvoltarea unui mecanism de re-
compensare pentru ofertanții care s-au dovedit a fi integri în derularea afacerilor lor, precum
și a unei baze de date publice privind societățile cu condamnări definitive și cu cele care nu