Declaratie de presa

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ESTE ALARMAT DE SITUAŢIA DIN ROMÂNIA

Transparency International România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la circularea falsei percepţii conform căreia riscul blocării fondurilor europene ar putea avea loc ca urmare a unei evaluări negative în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Un astfel de raport ar avea drept consecinţă aplicarea de măsuri ca suspendarea obligaţiei statelor membre UE de a recunoaşte şi executa hotărârile judecătoreşti emise de instanţele româneşti, în timp ce pericolul sancţiunilor financiare la adresa României este rezultatul direct al slabei capacităţi administrative şi al managementului defectuos al fondurilor comunitare.

De altfel, precizarea din 11 mai a purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene cu privire la supoziţiile pe tema efectelor unui raport negativ indică necesitatea asigurării atât că „fondurile UE ajung la cetăţenii români cât mai rapid posibil banii contribuabililor”, dar şi că „banii contribuabililor, inclusiv ai celor români, sunt cheltuiţi cum trebuie”.

Chiar dacă nu există o condiţionalitate directă între acordarea fondurilor comunitare şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare, statutul de stat membru implică asigurarea administrării în condiţii de integritate a banilor europeni şi de eliminare a corupţiei din sectorul public.

Transparency International România atrage atenţia asupra creşterii inadmisibile a vulnerabilităţii sistemului public, manifestă în derapaje fără precedent în niciuna dintre guvernările anterioare precum modificarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea DLAF a cărui independenţă a fost grav subminată, chiar în aceeaşi zi în care autorităţile de la Bucureşti au propus şi desfiinţarea Comisiei Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice şi au „personalizat”, sub conducerea unui Secretar General numit politic, Departamentul de control al Guvernului, măsuri care tind la eliminarea a înseşi mecanismelor de asigurare a integrităţii utilizării fondurilor europene şi care constituie, în definitiv, un impuls pentru corupţie.

Acestea se alătură altor situaţii grave precum numirea de prefecţi care nu au nicio zi de vechime în administraţie, deşi legea prevede că aceştia trebuie să fie funcţionari de carieră, mai cu seamă în condiţiile în care o bună parte dintre funcţionarii publici care au beneficiat de programe de instruire finanţate din fonduri preaderare nu mai sunt în sistem. Astfel fondurile europene gestionate prin programele operaţionale destinate dezvoltării României riscă, de altfel, să aibă aceeaşi soartă, în condiţiile conflict evident între strategiile privind programele operaţionale şi operaţionalizarea strategiei privind descentralizarea administrativă cu atât mai mult în contextul lipsei Codului administrativ şi a Codului de procedură administrativă.

Situaţia actuală vine să confirme, din păcate, o dată în plus, riscurile majore privind eficacitatea utilizării fondurilor europene şi gaura neagră pe care o poate reprezenta România. În aceste circumstanţe, chiar şi în varianta puţin probabilă a unui raport care ar înregistra progresele în îndeplinirea condiţionalităţilor prevăzute de Mecanismul de Cooperare şi Verificare nu ar înlătura, însă, lipsa clară a capacităţii administrative şi nu ar reprezenta în niciun fel o garanţie în faţa sancţiunilor financiare.

Faţă de lipsa de voinţă politică în adoptarea unor măsuri concrete şi efective care să reprezinte progrese semnificative şi ireversibile, raportul intermediar al Comisiei Europene din luna februarie menţionează importanţa reîncadrării pe „linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni”.

În atare condiţii, Guvernul nu ar trebui să îşi poată permite ignorarea luării de măsuri urgente. (în această privinţă Anexa 1).

Semnalăm lipsa oricăror progrese în combaterea corupţiei în administraţia publică, conform angajamentelor din cadrul condiţionalităţii 4. TI-România, atrage atenţia asupra necesităţii unei corecte identificării a priorităţilor pe agenda cetăţeanului. În timp ce ultimul Indice de Percepţie a Corupţiei al Transparency International situează România pe penultima poziţie în clasamentul statelor membre UE, Barometrul Global al Corupţiei lansat de Transparency International în anul 2007 arăta că unul din trei români a dat mită în ultimele 12 luni pentru a beneficia de servicii publice, spre deosebire de anul anterior, când numai unul din cinci români săvârşise aceeaşi faptă. 33% din aceeaşi respondenţi apreciau că în următorii 3 ani corupţia va creşte, şi 27% că aceasta va rămâne la fel. De altfel, barometrele de opinie publică arată constant, de la începutul procesului de integrare, că, după teme de interes social ce ţin de nivelul de trai şi calitatea vieţii, preocuparea majoră a românilor este combaterea corupţiei, domeniu faţă de care se remarcă în mod consecvent un grad sporit de insatisfacţie.

Corupţia are efect negativ cert asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi este sursa principală a sărăciei şi subdezvoltării. În România, corupţia tinde să devină un fenomen organizat, specializat şi profesionalizat, apărând sub forma unei reţele formate din organizaţii şi persoane fizice, care prin diferite mijloace ajung să corupă factorii de decizie până la cele mai înalte nivele ale politicului, legislativului, justiţiei şi administraţiei.

Îngrijorările forurilor europene şi ale unor state membre ale Uniunii, privind riscul continuării finanţării programelor de dezvoltare ale României în condiţiile vulnerabilităţii deosebite a sistemului public la corupţie sunt îndreptăţite. Sancţiunile ce pot apărea sunt strict legate de derapajele de la linia măsurilor în domeniul administraţiei, şi mai cu seamă de renunţarea la unele angajamente asumate de România deja cum ar fi:

• nerespectarea angajamentelor şi condiţiilor în care s-a încheiat capitolul de negocieri privind funcţia publică
• derapaje de la standardele democratice stabilite prin Criteriile de la Copenhaga, chiar pentru statele candidate
• schimbări bruşte şi nejustificate de politici publice care fac inutile toate investiţiile realizate de Uniunea Europeana prin fondurile preaderare
• reorganizarea instituţională imediat după încheierea unor programe de asistenţă tehnică pentru utilizarea lor

Speculaţiile privind impunerea la termen a schimbării infrastructurii legislative a ţării prin adoptarea unor noi coduri, sunt de natură să conducă la un proces viciat şi opac de legiferare în care şi-au găsit loc cu uşurinţă grupuri de interese, în timp ce drepturile cetăţeneşti au fost cu lejeritate încălcate.

În aceste condiţii, Transparency International România consideră că, prin proiectul codului penal şi al celui de procedură penală, aceste priorităţi sunt ignorate, fiind promovată o politică de toleranţă inadmisibilă comparativ cu întinderea flagelului corupţiei şi a costurilor acestuia pentru cetăţeni. Având în vedere modul în care a fost gândit şi elaborat noul Cod penal, în ansamblul său, acesta are ca efect nesancţionarea efectivă a faptelor de corupţie. Textul viitorului cod prevede că pentru astfel de fapte este posibilă suspendarea executării pedepselor. De asemenea, prescripţia răspunderii penale pentru aceste fapte este mai rapidă, iar pedepsele aplicabile sunt mai mici.

Prin modul defectuos de redactare a părţii generale se ajunge la dezincriminarea celei mai mari părţi a faptelor de corupţie deja săvârşite şi, ca atare, la o amnistie parţială indirectă a actelor de corupţie care au măcinat şi afectat grav sistemul social şi dezvoltarea României.

Având în vedere deficienţele constatate în modul de elaborare şi redactare a textelor legale care incriminează faptele de corupţie, Transparency International România a elaborat un set de exemple de erori, precum şi sugestii menite să asigure corectarea acestora şi elaborarea unui text legal neechivoc, clar şi eficient (Anexa 2).

Transparency International România solicită Parlamentului României să ia act de aceste recomandări şi să modifice în consecinţă Titlul V - Infracţiuni de corupţie şi de serviciu din proiectul de Cod penal, astfel încât textul final al acestui act normativ să poată produce efecte juridice care să contribuie la limitarea fenomenului infracţional şi la stoparea corupţiei.

Transparency International România

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, Transparency International Romania
(victor@transparency.org.ro).