Mediul de afaceri trebuie să lupte împotriva corupţiei pentru a proteja stabilitatea economică

Raportări recente indică faptul că afacerile corupte costă miliarde de euro, prejudiciind în acelaşi timp comerţul, dezvoltarea şi consumatorii

New York/Berlin, 23 Septembrie 2009 – Larga scară de răspândire a corupţiei bazată pe din mită, carteluri ce fixează preţuri la niveluri necuvenite şi care dobândesc o influenţă nedreaptă asupra politicilor publice, a ajuns să coste miliarde de euro şi să obstrucţioneze calea către o dezvoltare economică durabilă, potrivit celui mai nou raport dat publicităţii astăzi de Transparency International (TI).

Raportul Global al Corupţiei 2009 : Corupţia şi sectorul privat (RGC) indică faptul că practicile de corupţie constituie o forţă destructivă care slăbeşte competiţia loială, sugrumă creşterea economică şi compromite, în final, întreaga existenţă a afacerii. Doar în ultimii doi ani, companiile au fost nevoite să plătească amenzi ce totalizează miliarde de euro, ca urmare a practicilor de corupţie. Costurile se extind la a dobândi un moral scăzut în rândul angajaţilor, la pierderea încrederii clienţilor, precum şi la îndepărtarea posibililor parteneri de afaceri.

„Sprijinirea unei culturi a integrităţii corporatiste este esenţială pentru protejarea investiţiilor, creşterea succesului comercial şi asigurarea stabilităţii căutate în egală măsură de ţările sărace şi bogate, cu atât mai mult într-un moment de depăşire a unei crize istorice,” a spus Huguette Labelle, TI Chair.

Raportul prezintă date privitoare la cazuri de manageri, acţionari majoritari sau altfel de actori din interiorul corporaţiilor, care abuzează de puterea ce le-a fost încredinţată, în scopul unor câştiguri personale şi în detrimentul patronilor, angajaţilor sau al societăţii ca întreg. Numai în ţările aflate în curs de dezvoltare sau tranziţie, datele prezentate de RGC estimează că valoarea mitei, a înţelegerilor şi comploturilor între companii şi politicieni corupţi sau oficialităţi guvernamentale, se ridică la un total de 40 de miliarde de US $ anual.

Cercetarea din raport arată, de asemenea, că jumătate dintre directorii din mediul de afaceri international chestionaţi estimează o creştere a costurilor cauzată de corupţie de cel puţin 10 procente. În cele din urmă, cetăţenii sunt aceia care plătesc: consumatorii din întrega lume au resimţit o creştere a costurilor de aproximativ 300 de miliarde de US $, ca efect al 300 de carteluri internationale private descoperite între anii 1990 şi 2005.

Un alt punct de interes al raportului este acela al modalităţilor prin care puterea economică necompromisă a unor companii şi a sectoarelor de afaceri se traduce în mecanisme de pârghii disproporţionate sau excesive asupra factorului de decizie politică. Eşecul în a reglementa această influenţă devine baza unui sistem cleptocratic şi în care orice cale de dezvoltare este oprită. Eforturilor de lobby le lipseşte deseori transparenţa şi tind să păşească în afara sistemului de checks and balances pe care se bazează firmele în luarea deciziilor strategice. De exemplu, în 2008, aproape o treime cele 100 de companii evaluate Standard & Poor’s au indicat drept necesară supravegherea chestiunilor legate de cheltuielile politice de către consiliul de administraţie

O altă practică documentată în raport, aceea a Revolving doors între biroul public şi sectorul privat, oferă o cale uşoară spre înţelegeri asupra unor achiziţii publice frauduloase, în care oferte necompetitive şi proceduri opace conduc către pierderi imense şi servicii şi bunuri îndoielnice.

Gradul şi multiplicitatea faţetelor sub care corupţia din mediul privat se manifestă eclipsează de-a dreptul puţinele cazuri de companii care au făcut efective sistemele pentru oprirea abuzului de putere pentru câştiguri ilicite. Aproximativ 90% dintre primele 200 de companii de afaceri la nivel mondial au adoptat deja un cod de etică în afaceri, dar mai puţin de jumătate dintre acestea raportează monitorizarea respectării lor, potrivit RGC.

Multe din ţările aflate la sfârşitul listei Indicelui anual de Percepţie a Corupţiei realizat de TI – ce măsoară nivelul de percepţie al corupţiei din sectorul public în peste 170 de ţări – nu sunt doar victimele unor guverne corupte şi neoneste, ci şi ale unor companii mari ce tratează cu deosebită deschidere posibilităţile de a intra în înţelegeri corupte cu aceste guverne. Existenţa acestor relaţii, care se pot descrie sub forma unor ţesături încâlcite ce împlică mult mai mult decât simpla mită, este posibilă, deoarece companiile au convingerea că aceste practici ilegale vor scăpa nepedepsite.

„A baza o companie sau posibile fonduri pe relaţii personale şi sisteme impredictibile ori care operează pur şi simplu din umbră, fără niciun fel de supraveghere sau responsabilizare, este o cale ce garantează eşecul”, a mai spus Labelle.

Integritatea corporatistă plăteşte. Companiile care folosesc programe anticorupţie şi coduri de etică suferă cu peste 50% mai puţine incidente legate de fapte de corupţie şi sunt mult mai puţin predispuse la a pierde oportunităţi de afaceri decât companiile care nu dispun de astfel de programe. Instrumentele pentru o acţiune corporatistă anticorupţie sunt disponibile la scară largă, dar companiile trebuie să aleagă ritmul în care doresc ca acestea să fie aplicate.

Lipsa de încredere într-o astfel de etică corporatistă evidenţiată de criza economică din prezent creează nevoia de a promova mecanisme anticorupţie, ca parte integrantă a tuturor operaţiunilor unei companii, şi această cât mai repede cu putinţă.

„A câştiga prin a avea o componentă de anticorupţie înseamnă consolidare. Este timpul ca toate corporaţiile să se confrunte cu riscul de a plăti milioane pentru amenzi şi cu pierderea încrederii clienţilor şi acţionarilor, atât de importante pe termen lung“, a adăugat Labelle. CEOs cu o viziune viabilă pentru viitor au început deja să acţioneze puternic împotriva corupţiei şi să reducă riscurile pentru a asigura creşterea durabilă, având integritatea în centrul operaţiilor lor.

Integritatea corporatistă înseamnă mult mai mult decât câştiguri durabile şi recuperarea investiţiilor. Când companii necugetate se implică în fapte de corupţie, consecinţele pot fi devastatoare. De la lipsa acută de apă, condiţii de muncă abuzive sau folosirea ilegală a unor medicamente nesigure, clădiri construite necorespunzător ori chiar ilegal, care se pot prăbuşi cu urmări fatale, corupţia poate cauza un rău social imens, fără precedent. Sectorul privat are un rol crucial în a preveni aceste posibilie urmări, prin a opera în conformitate cu principiile transparenţei şi responsabilităţii oricând există oportunitatea de a face profit.

Citeste mai mult ...