acasa despre TI Romania oportunitati contact legaturi utile
media           servicii         proiecte         politici si studii publicatii centru training            Romana English
acasa > media > comunicate de presa > 2009
stiri  comunicate de presa     Tipareşte aceasta pagina
16 martie 2009

Declaratie de presa

Codurile au fost transformate din instrumente de luptă împotriva corupţiei în instrumente de muşamalizare a corupţiei

Transparency International Romania protestează faţă de modul complet netransparent în care au fost elaborate şi promovate proiectele celor patru coduri şi face menţiunea că afirmaţiile ministrului justiţiei privind larga consultare sunt false şi nu au acoperire în realitate.

Prevederile acestor coduri nu au fost larg analizate şi dezbătute în societate, iar deciziile de politică penală implicate nu au făcut niciodată obiectul unei reale consultări publice. O analiză oricât de sumară a sondajelor de opinie recente ar arăta clar că anumite soluţii propuse sunt în dezacord cu valorile sociale împărtăşite de publicul larg – sancţionarea faptelor de corupţie cu pedepse modice, dezincriminarea incestului, limitarea libertăţii presei sau promovarea torturii.

Transparency International Romania consideră că, prin proiectul codului penal şi al celui de procedură penală, se aduc grave prejudicii intereselor României prin politica de toleranţă maximă faţă de fenomenul generalizat al corupţiei.

Astfel, deşi este demonstrat că fenomenul corupţiei afectează în mod substanţial resursele publice, deturnează instituţiile statului de la misiunea lor, că are, direct sau indirect, un efect negativ zilnic asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi că este sursa principală a sărăciei şi subdezvoltării României în raport cu celelalte state membre ale UE, Ministerul Justiţiei ridică la nivel de politică penală o lejeritate inadmisibilă faţă de acest flagel.

Întreaga construcţie juridică a Codului penal, partea generală şi partea specială, au ca efect nesancţionarea efectivă a faptelor de corupţie sau sancţionarea lor modică (în cel mai bun caz). Asemenea sancţiuni vor putea fi considerate acceptabile de către făptuitori, având în vedere beneficiile obţinute din săvârşirea infracţiunii.

Ministerul justiţiei nu a pus la dispoziţie niciodată analizele nevoii de reglementare, studiile criminologice pe care s-a bazat, indicatorii de statistica judiciară reţinuţi în analiză şi nici analizele de impact şi proiecţiile privind aplicarea. Considerentele de ordin general, aprecierile şi supoziţiile lipsite de fundament cu privire efectele viitoare nu pot ţine loc de argumente necesare şi suficiente pentru forma propusă noii infrastructuri legale a României.

Efectele directe ale noului mod de reglementare sunt încurajarea suspendării executării pedepselor, prescripţia mai rapidă a răspunderii pentru infracţiunile de corupţie şi pronunţarea unor pedepse mai mici.

Pedepse mai mici Ministrul justiţiei susţine că, pentru a răspunde criticilor privind nivelul scăzut al pedepselor, au fost stabilite limite de pedeapsă mai mică, ceea ce reprezintă o contradicţie logică (a se vedea anexa 1). Ministerul legiferează astfel situaţia de fapt nemulţumitoare, în loc să o corecteze. Soluţia ar fi fost creşterea minimului special al limitei de pedeapsă. Instanţele de judecată sunt în situaţia de a acorda sancţiunile în limitele prestabilite de lege, or în acest domeniu trebuia să apară corecţia. (a se vedea anexa 2)

Suspendarea executării pedepselor Posibilitaţea de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea este lărgită din cauza creşterii prin omisiune a limitei pentru concurs de infracţiuni de la 2 la 3 ani pentru sancţiunile pronunţate asupra faptelor de corupţie. (a se vedea anexa 3)

Prescripţia răspunderii penale pentru faptele de corupţie

Închiderea unor dosare de mare corupţie şi încetarea procesului penal au fost proiectate de Ministerul justiţiei prin scăderea maximului special al pedepsei, în raport cu care operează prescripţia. (a se vedea anexa 2)

Prin modul defectuos de redactare a părţii generale se ajunge la dezincriminarea celei mai mari părţi a faptelor de corupţie deja săvârşite şi, ca atare, la o amnistie parţială indirectă a actelor de corupţie care au măcinat şi afectat grav sistemul social şi dezvoltarea României. Arătăm, în acest context, cu titlu de exemplu, modul de definire a infracţiunii sau echivocul definirilor privind caracterul penal al faptei (a se vedea anexa 1). Acestea afectează grav claritatea, previzibilitatea şi predictibilitatea politicii penale. De asemenea, proiectul de cod penal şi cel de procedură penală conţin o serie de prevederi care intră în vădită contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi pot afecta eficacitatea legii. Apariţia Camerei preliminare poate avea un efect de bun augur în ceea ce priveşte economia de mijloace în cadrul procesului penal însă, prin modul în care este concepută, ea poate aduce atingere independenţei magistratului procuror, principiilor constituţionale şi valorilor consacrate prin practica CEDO privind dreptul la un proces echitabil (ex: caracterul nepublic dar obligatoriu al deciziei, egalitatea de arme, limitarea controlului judiciar al instanţelor de fond).

Transparency International Romania va prezenta, până la data de 28 martie 2009 , un raport complet de analiză a proiectelor de coduri discutate, pe care îl va supune dezbaterii publice. Fără a putea să suplinim lipsa de transparenţă de până acum a Ministerului Justiţiei, încercăm astfel să îi limităm efectele.

Considerăm că ar fi fost necesar ca, pentru toate elementele reglementate în proiectele codurilor, să fi apărut şi argumentarea pentru fiecare din normele propuse. Faptul că ministerul justiţiei încearcă acum să mute responsabilitatea tehnică asupra grupurilor de lucru este incorect având în vedere că specialiştii din aceste grupuri au adus la cunoştinţă faptul că forma promovată nu era forma finală şi că mai erau necesare cel puţin trei luni de lucru.

Solicităm Ministerului justiţiei să nu mai facă exces de utilizarea a numelui Comisiei Europene pentru a împinge pe agenda Parlamentului proiecte de acte normative insuficient chibzuite sau cu efecte contrare solicitărilor Uniunii Europene. Reamintim că rapoartele Comisiei solicită adoptarea codurilor pentru o mai eficientă şi coerentă activitate de combatere a corupţiei, or efectul obţinut este contrar acestor cerinţe.

Solicităm Comisie Europene să nu gireze iniţiative ale autorităţilor de la Bucureşti care ar putea avea consecinţe negative pentru sănătatea societăţii româneşti, indiferent de justificările pur formale pe care le primesc. Din păcate, abordarea unor oficiali de la Bucureşti a relaţiei România-UE a funcţionat pe sistemul benchmark-checkmark fără fundamentări temeinice şi analize serioase de impact.

Solicităm Parlamentului României să retrimită codurile Guvernului pentru ca acesta să realizeze o reală consultare publică, nu numai în cadrul unor mese rotunde cu experţii, pentru ca aceste coduri se vor aplica tuturor cetăţenilor şi companiilor rezidente. Este nefiresc ca legislativul să fie pus în situaţia de a analiza formal textele legale fără a avea pe masă şi rapoartele privind opţiunile de politică penală a statului şi concluziile dezbaterilor cu părţile interesate din diferite domenii, care au condus la soluţiile legislative propuse.

Transparency International România

Persoana de contact:
Victor Alistar – Director Executiv, Transparency International Romania
(victor@transparency.org.ro).

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3


   TI Romania   contact
  media
Stay Informed
fiti informati
Stay Informed

Fonduri Structurale - informatie in sprijinul ideii tale