În România, principiile, structura şi modul de organizare a sistemului judiciar sunt consemnate în Constituţia României şi în cadrul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.
Conform acestora, puterea judecătorească este exercitată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege: curţi de apel, tribunale, tribunale
specializate, instanţe militare, judecătorii.
Consiliul Superior al Magistraturii serveşte drept garantul independenţei justiţiei, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este in-stanţa supremă a României, fiind împărţită în patru secţii: secţia penală, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, secţia comercială, şi secţia de contencios administrativ şi fiscal, secţii cărora li se adaugă un Complet de Nouă Judecători şi Secţiile Unite.
În ceea ce priveşte restul instanţelor judecătoreşti, în România există 15 curti de apel, în a căror circumscripţie funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, şi în cadrul carora funcţionează mai multe secţii şi complete specializate în diferite domenii. Tribunale-le, în numar de 42, sunt organizate la nivel de judeţ şi municipiul Bucureşti, şi au sediul în oraşul reşedinţă de judeţ. Pe lângă secţiile şi completele specializate care funcţionează în cadrul tribunalelor, mai există şi tribunale specializate pe diferite domenii. În prezent există 4 astfel de tribunale specializate. În circumscripţia fiecărui tribunal funcţionează mai multe judecătorii, care pot avea mai multe secţii sau complete specializate în cadrul lor. În total, în România există 188 de judecătorii, dintre care 11 nu funcţionează.
Pe langă curţi de apel, tribunale şi judecătorii, mai există şi tribunale militare şi parchete. Tribunalele militare sunt subordonate Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti şi Curţii Militare de Apel Bucureşti, şi au fiecare statut de unitate militară. În ceea ce priveşte parchetele, ele funcţionează pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal specializat, tribunal militar şi judecătorie. Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale sunt singurele parchete care au personalitate juridică.
Toate parchetele sunt coordonate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acesta are personalitate juridică şi, pe lângă activitatea de coordonare a parchetelor, mai gestionează şi bugetul Ministerului Public. Tot în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi Departamentul Naţional Anticorupţie.