Raportul de monitorizare lansat de Comisia Europeană, departe de a aduce constatări sau comentarii noi în ceea ce priveşte progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, surprinde prin tonul aparent blând la adresa nerealizărilor.

Transparency International România constată cu profundă îngrijorare faptul că pentru a patra perioadă consecutivă de raportare în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) România nu a înregistrat evoluţii reale în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar sau în lupta anticorupţie. Singurele elemente de progres reţinute de Raportul Comisiei sunt pur statistice sau descriptive, însă nici de această dată nu există o evaluare a impactului măsurilor adoptate sau propuse. Mai mult decât atât, simpla bifare a unor condamnări în cazuri de corupţie nu face decât să arate că intervenţiile se concentrează mai curând pe cazuri punctuale decât pe măsuri sistemice de securizare a sistemului anticorupţie.

Concluziile Raportului CE din acest an indică o situaţie asemănătoare cu cea înregistrată de România în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2009, în care pentru prima dată din 2002 România nu a mai înregistrat nicio îmbunătăţire în rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei. Autorităţile de la Bucureşti, indiferent de culoarea lor politică, răspund criticilor formulate în procesul de monitorizare cu măsuri lipsite de conţinut şi de impact. De aceea, cu toate că au fost adoptate măsuri legislative semnificative de la instituirea MCV, efectivitatea şi impactul acestora nu au fost încă dovedite pe deplin în practică.

Un caz emblematic în această privinţă este Legea 52/2003 privind transparenţa decizională a cărei nerespectare a dus la deficienţe majore în procesul de adoptarea a noilor Coduri. Abordarea netransparentă a procesului decizional a produs consecinţe similare şi în ceea ce priveşte legea salarizări unice, legea pensiilor sau legea educaţiei, ori în procesul de elaborare şi adoptare a bugetelor locale. Lipsa consultărilor la nivelul societăţii în privinţa unor proiecte cu efecte majore asupra interacţiunilor şi structurilor din societate a dus de aceea la adoptarea unor acte care încă trebuie să-şi dovedească oportunitatea şi adecvarea la realităţile României. TI-România a arătat în repetate rânduri că perpetuarea acestei stări de provizorat în ceea ce priveşte eficacitatea luptei împotriva corupţiei a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate, inclusiv a celor nou creaţi sub presiunea clauzei de salvgardare.

După cum se remarcă în analiza CE, de la jumătatea anului 2009, „nu s-a putut nota nicio îmbunătăţire efectivă în ceea ce priveşte situaţia dificilă a resurselor umane în sistemul judiciar”. Protestele judiciare din septembrie au acutizat într-adevăr criza din sistem, însă lipsa acţiunilor concrete şi coerente îndreptate către corectarea politicii de depreciere a statutului profesiei juridice face previzibile nu doar lipsa unei îmbunătăţiri de stare, ci şi riscul continuării crizei din sistem. De altfel, adâncirea deficitului de personal era previzibilă având în vedere că în cursul anului 2009 au existat presiuni constante referitoare la modificarea statutului profesional şi salarial al magistraţilor.

Toate acestea afectează grav credibilitatea reformelor şi a României în general, şi contribuie la reducerea în şi mai mare măsură a competitivităţii României pe piaţa fondurilor publice europene. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât România se confruntă în prezent cu probleme inclusiv în gestionarea fondurilor care au fost deja accesate, fonduri care ar putea compensa o parte din efectele crizei financiare şi care ar putea susţine eforturile de regularizare şi de îndeplinire a obligaţiilor asumate.

În acest context, TI-România apreciază că menţinerea mecanismului de verificare şi cooperare este de natură să genereze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în lupta anticorupţie numai în măsura în care el va fi însoţit de un mecanism de evaluare a impactului măsurilor adoptate. Lipsa unui asemenea mecanism are ca efect mai degrabă perpetuarea şi amplificarea situaţiilor de neconformitate decât reducerea vulnerabilităţilor care afectează sistemul naţional de integritate.

Transparency International Romania recomandă autorităţilor de la Bucureşti să abordeze lupta anticorupţie din perspectiva aplicării de măsuri sistematice şi coerente care să aibă impact real din punctul de vedere al politicilor de prevenire şi combatere a corupţiei. Acestea ar avea meritul de a închide vulnerabilităţile din întregul sistem, în timp ce aplicarea exclusiv a unor măsuri sancţionatorii nu este de natură să conducă la soluţionarea problemelor sistemice cu care se confruntă România.

Asigurarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei sunt priorităţi naţionale, pe care România nu trebuie să îşi permită să le ignore şi pe care trebuie să le abordeze independent de existenţa sau nu a unei monitorizări internaţionale, sau de concluziile unei astfel de monitorizări.

Consiliul Director Transparency International Romania

Contact media:
Monica Măroiu 
Tel: +40 213 177 170 sau +40 788 688 566
E-mail: monica . maroiu @ transparency.org.ro


Data publicare: 24/03/2010