Evenimentele la care asistăm în aceste zile şi care au îngrijorat întreaga ţară, ba chiar întregul glob, sunt generate de o problemă fundamentală şi doi factori majori: lipsa dezbaterii publice dar şi modalitatea prin care au fost adoptate unele măsuri de modificare legislativă și folosirea mesajului anticorupție și a indignării sincere a unor grupuri de cetățeni pentru scopuri politice.

Transparență:

Modalitatea de adoptare a actelor normative, respectiv Ordonanța de modificare a Codului penal și a Codului de procedura penală, făcută cu rapiditate pe baza unei consultări sumare și cu trecerea în cadrul ședinței de guvern dedicate bugetului, la oră târzie, seara, și publicarea în Monitorul Oficial la 1.30 a.m., a încălcat standardele obișnuite de bună administrare, transparență şi predictibilitate în adoptarea deciziilor. Acest lucru trebuie să fie un exemplu despre efectele pe care le produce orice utilizare intempestivă a mecanismelor decizionale.

Responsabilitate:

Autoritățile și instituțiile publice implicate în procesul decizional trebuie să vină cu explicații complete privind efectele actelor normative (cel adoptat privind punerea in acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale și cel trimis spre dezbatere în Parlament privind grațierea) pentru a explica societății în mod concret și pentru a evita mistificările; de asemenea trebuie să se abțină de la a difuza informații distorsionate și neconforme cu practica lor instituțională anterioară. Responsabilitatea instituțiilor din justiție și administrație este în primul rând de a-și conserva și consolida credibilitatea în ochii opiniei publice și mai apoi în scopuri de poziționări instituționale.

Onestitate:

Explicarea motivelor care au stat la baza neluării în considerare a unor observații și amendamente depuse în procesul de consultare trebuie făcută pentru a da legitimitate procesului de consultare și pentru a demonstra că nu a fost un exercițiu formal. Drept urmare solicităm Ministerului Justiției ca, în baza art. 7 (10), (11) și (12) din Legea nr. 52/2003, să publice lista tuturor comentariilor și precizărilor primite, precum și să publice motivele care au stat la baza nepreluării în forma adoptată și publicată a actului normativ a recomandărilor formulate și înaintate în scris de participanții la dezbatere.

Luciditate:

Lupta împotriva corupției trebuie să continue pe baza instrumentelor existente, iar autoritățile competente nu trebuie să se ascundă după aceste reglementări pentru a reduce implicarea și acțiunile în domeniu.

Abuzul în serviciu ca faptă de corupție reglementat de art. 132 din Legea 78/2000 în lumina deciziei Curții Constituționale a rămas nemodificat și se aplică pentru orice faptă de abuz în serviciu care generează beneficii de natură privată pentru sine sau pentru altul. Astfel orice faptă de abuz asociat corupției se va investiga și sancționa în continuare indiferent de valoarea prejudiciului.

Astfel faptele de abuz în serviciu care se dovedesc fapte de corupție rămân sancționate indiferent de plafon cu implicația că se limitează durata închisorii și că se pot sancționa și cu amendă, ceea ce nu era în precedenta simetrie legislativă (iar TI-România se opune reducerii pedepselor și posibilității de sancționare cu amenda).

Implicare și participare democratică:

Dezbaterea în Parlament trebuie să aducă următoarele modificări și decizii, fiind cel mai important pas și cel în care se stabilesc deciziile de reglementare în mod definitiv. Dezbaterea în Parlamentul României a Ordonanței privind abuzul în serviciu și codul de procedură penală, din perspectiva Transparency International Romania trebuie să conducă la: 

• Revenirea la limitele de pedeapsă propuse între 1 și 6 ani cu executare pedepsei privative de libertate
• Eliminarea posibilității de sancționare cu amenda penală a abuzului în serviciu ca faptă asimilată infracțiunilor de corupție
• Eliminarea posibilității de înlăturare a răspunderii penale pentru denunțător ca efect al tranzacției penale și limitarea beneficiului pentru acesta doar la reducerea pedepsei aplicate cu o treime.

Dezbaterea în Parlamentul României a proiectului de lege privind grațierea, din perspectiva Transparency International Romania trebuie să conducă la: 

• Menținerea deciziei guvernului de exceptare a grațierii pentru toate faptele de corupție așa cum a solicitat Transparency International România și a fost luat în considerare.

Efortul de influențare și corectare trebuie concentrat pe dezbaterile din parlament asupra formei finale a celor doua reglementări.

Consiliul Director al Transparency International Romania