Indicele de Percepție a Corupției 2022 arată progrese minore în ceea ce privește lupta împotriva corupției într-o lume din ce în ce mai violentă

Nivelurile de corupție rămân aceleași pentru al 11-lea an consecutiv

31 Ianuarie 2023, Berlin - Indicele de Percepție a Corupției 2022 (IPC) lansat astăzi de Transparency International arată că majoritatea statelor continuă să eșueze în lupta împotriva corupției: 95% din țări au făcut progrese mici spre deloc din 2017.

Indicele Global al Păcii arată că lumea continuă să devină un loc tot mai puțin pașnic. Este o legătură clară între violență și corupție, țări care obțin scoruri mici în clasamentul acestui Indice obțin de asemenea punctaje foarte mici și în IPC. Guvernele împotmolite în corupție nu au capacitatea să protejeze cetățenii, în timp ce nemulțumirea socială este foarte probabil să degenereze în violențe. Acest cerc vicios impactează țări de pretutindeni, de la Sudanul de Sud (13) la Brazilia (38).

Delia Ferreira Rubio, Președintele Transparency International, a declarat:

”Corupția a făcut din lumea noastră un loc mult mai periculos. În timp ce guvernele au eșuat în mod colectiv să facă progrese împotriva corupției, au alimentat actuala creștere a nivelurilor de violență și conflict și au pus în pericol oamenii de pretutindeni. Singura soluție este ca statele să lucreze să elimine corupția de la toate nivelurile și să se asigure că guvernanții sunt în slujba tuturor cetățenilor, nu doar a câtorva elite.”

PRINCIPALE REMARCI LA NIVEL GLOBAL

Indicele de Percepție a Corupției evaluează 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra corupției din sectorul public, pe o scală de la zero (foarte corupt) și 100 (puțin corupt).

Media globală a IPC rămâne neschimbată - 43 de puncte - pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de două treimi din țări au serioase probleme de corupție, cu scoruri sub 50 de puncte.

• (90) se află în vârful clasamentului în acest an, urmată îndeaproape de Finlanda și Noua Zeelandă, fiecare cu 87 de puncte. Instituțiile democratice puternice și grija pentru drepturile omului fac, de asemenea, din aceste țări, unele dintre cele mai pașnice state la nivel global, potrivit Indicelui Global al Păcii.
• Sudanul de Sud (13), Siria (13) și Somalia (12), toate implicate într-un conflict prelungit, rămân în partea de jos a clasamentului IPC.
• 26 de țări, printre care se numără Quatar (58), Guatemala (24) și Regatul Unit (73) și-au atins în acest an minimele istorice în clasamentul IPC.

Încă din anul 2017 zece țări au înregistrat declinuri semnificative în ceea ce privește scorurile obținute în IPC.

• Statele cu cele mai importante declinuri sunt: Luxembourg (77), Canada (74), Regatul Unit (73), Austria (71), Malaysia (47), Mongolia (33), Pakistan (27), Honduras (23), Nicaragua (19) și Haiti (17).
• 8 țări au reușit să își îmbunătățească scorurile IPC în aceeași perioadă de timp: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (46), Vietnam (42), Insulele Maldive (40), Moldova (39), Angola (33) și Uzbekistan (31).

Pentru scorul individual al fiecărei țări și modificările în timp, precum și analiza pentru fiecare regiune, consultați pagina IPC 2022.

CORUPȚIE, CONFLICT ȘI SECURITATE

Corupția, conflictul și siguranța sunt profund conectate. Abuzul, delapidarea sau furtul de fonduri publice pot priva de resursele de care au nevoie pentru a-și îndeplini misiunea instituții esențiale precum cele care răspund de protejarea cetățenilor, asigurarea statului de drept și menținerea păcii. Grupările de crimă organizată și terorism sunt adesea ajutate de complicitatea funcționarilor publici corupți, a autorităților de aplicare a legii, a judecătorilor și a politicienilor, ceea ce le permite să prospere și să opereze cu impunitate.

• Invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 a fost un puternic reminder referitor la amenințarea pe care corupția și absența răspunderii guvernamentale o reprezintă pentru pacea și securitatea globală: cleptocrații din Rusia (28) au strâns mari averi promițând loialitate președintelui Vladimir Putin în schimbul câștigării de contracte publice profitabile și protejării intereselor lor economice. Absența oricăror controale asupra puterii lui Putin i-a permis să-și urmărească ambițiile geopolitice cu impunitate. Acest atac a destabilizat continentul european, amenințând democrația și ucigând zeci de mii de oameni.
• După decenii de conflict, Sudanul de Sud (13) se află într-o criză umanitară majoră, mai mult de jumătate din populație se confruntă cu o insecuritate alimentară acută – iar corupția exacerbează situația. Un raport Sentry de anul trecut a dezvăluit că o schemă de fraudă masivă, aplicată de o rețea de politicieni corupți cu legături până la familia președintelui, a refuzat ajutorul pentru alimente, combustibil și medicamente.
• Combinația dintre corupție, autoritarism și recesiune economică s-a dovedit deosebit de volatilă în Brazilia (38), unde mandatul președintelui Jair Bolsonaro a fost marcat de desființarea instituțiilor anticorupție, de utilizarea schemelor corupte pentru a favoriza aliații politici și pentru a aduna sprijin politic în legislativ, precum și de dezinformare și atacuri asupra societății civile. În ianuarie, după ce Bolsonaro a pierdut alegerile pentru un nou mandat prezidențial, susținătorii săi au lansat un atac violent împotriva Parlamentului, Curții supreme și palatului prezidențial, punând în pericol viețile ofițerilor de poliție și jurnaliștilor și vandalizand clădiri, cu scopul de a perturba tranziția pașnică a puterii către noul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva.
• Semnalarea cazurilor de corupție a contribuit la declanșarea războiului civil în Yemen (16) în urmă cu opt ani. Acum, statul s-a prăbușit, lăsând două treimi din populație fără hrană suficientă – una dintre cele mai grave crize umanitare din lume.
• Chiar și în țările cu măsuri relativ puternice împotriva corupției, sectorul apărării rămâne adesea secret – lăsând portițe deschise pentru influența nejustificată și alte forme de corupție. Potrivit Government Defence Integrity Index, doar nouă țări din cele 85 evaluate au un risc scăzut sau foarte scăzut de corupție. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, deoarece multe guverne se pregătesc să-și intensifice cheltuielile militare ca răspuns la amenințările emergente și ca răspuns la războiul din Ucraina. În Germania (79), de exemplu, guvernul a înființat un nou fond de 100 de miliarde de euro pentru a-și moderniza armata, dar o astfel de achiziție simplificată deschide riscuri semnificative pentru corupție. Cu toate acestea, o nouă strategie de securitate națională, aflată în dezbatere în prezent la nivel guvernamental, ar putea contribui la consolidarea mecanismelor de integritate și transparență dacă ar fi adoptată.

Transparency International solicită guvernelor să acorde prioritate angajamentelor anticorupție, consolidând sistemul de checks and balances, susținând drepturile la informare, pentru a contribui la diminuarea corupției în lume – și la reducerea violenței pe care aceasta o aduce.

Daniel Eriksson, Director Executiv al Transparency International, a declarat:

”Vestea bună este că liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea simultan. Guvernele trebuie să fie deschise să includă publicul în procesul de luare a deciziilor – de la activiști și oameni de afaceri până la comunități marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii se pot exprima liber pentru a contribui la eliminarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți.”

NOTĂ pentru editori

Pagina media include raportul IPC 2022 în cinci limbi, precum și setul complet de date și metodologia și analize suplimentare din șase regiuni care prezintă țări identificate ca fiind importante de urmărit, inclusiv Brazilia (38), Sri Lanka (36), Ucraina (33) și Regatul Unit (73). Vezi aici: https://www.transparency.org/en/IPC/2022/media-kit

DESPRE INDICELE DE PERCEPȚIE A CORUPȚIEI

De la înființarea sa în 1995, Indicele de Percepție a Corupției a devenit principalul indicator global al corupției din sectorul public. Indicele evaluează 180 de țări și teritorii din întreaga lume pe baza percepțiilor despre corupția din sectorul public, folosind date din 13 surse externe, inclusiv Banca Mondială, Forumul Economic Mondial, companii private de consultanță și evaluare a riscurilor, think tank-uri, etc.. Scorurile reflectă opiniile experților și oamenilor de afaceri.

Procesul de calcul al IPC este revizuit în mod regulat pentru a se asigura că este cât mai robust și coerent posibil, cea mai recentă revizuire fiind realizată de către Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, în 2017. Toate scorurile IPC începând cu 2012 sunt comparabile de la un an la altul. Pentru mai multe informații, consultați acest articol.

CERERI DE INTERVIU

În cazul întrebărilor privind o anumită țară, vă rugăm să contactați chaperele naționale ale Transparency International.

În cazul întrebărilor referitoare la constatările regionale și globale, vă rugăm să contactați Secretariatul Transparency International: press@transparency.org.