Indicele de Percepție a Corupției 2024:  Corupția are un rol devastator în criza climatică

Corupția este un pericol pentru fondurile alocate problemelor climatice, fonduri care salvează vieți la nivel global - o protecție mai eficientă a acestora este vitală pentru a ocroti miliarde de oameni vulnerabili.

Berlin, 11 Februarie 2025 - Corupția la nivel global rămâne la cote alarmant de ridicate, iar eforturile de a reduce acest fenomen sunt în scădere, arată Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2024, lansat astăzi de Transparency International.

Raportul arată că există niveluri ridicate de corupție pe plan global, peste două treimi dintre țări obținând un scor mai mic de 50 de puncte din 100. Media obținută la nivel global în Indice a rămas neschimbată - la 43 de puncte, arătând că este nevoie urgentă de acțiuni împotriva corupției și trăgând un semnal de alarmă cu privire la obstacolele întâlnite la nivel global în calea implementării cu succes a acțiunilor pentru climă.

În contextul încălzirii globale care atinge cote record și al unor fenomene meteorologice extreme, al erodării democrației și al unui declin al leadership-ului mondial în domeniul protecției climei, lumea se află într-o poziție vulnerabilă în lupta sa împotriva crizei climatice. Corupția face această luptă mult mai dificilă, iar comunitatea internațională trebuie să sancționeze legătura dintre corupție și criza climatică.

Cele mai recente date arată că multe dintre țările puternic implicate în acțiunile internaționale privind clima - inclusiv națiunile vulnerabile la schimbările climatice și gazdele reuniunilor internaționale la nivel înalt, cum ar fi Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP) - au scoruri IPC scăzute și/sau în scădere. Corupția obstrucționează acțiunile eficiente în domeniul climei prin împiedicarea adoptării unor politici eficiente în acest domeniu. Un raport recent al Transparency International a subliniat faptul că lobby-iștii din domeniile petrol și gaze au o influență semnificativă la evenimente precum COP, lucru care afectează, de asemenea, centrele politice din întreaga lume.

François Valérian, Președintele Transparency International, a declarat:

„Corupția este o amenințare globală în continuă evoluție care face mult mai mult decât să submineze dezvoltarea - este o cauză cheie a declinului democrației, a instabilității și a încălcării drepturilor omului. Comunitatea internațională și fiecare națiune trebuie să facă din combaterea corupției o prioritate majoră și de lungă durată. Acest lucru este esențial pentru combaterea autoritarismului și pentru asigurarea unei lumi pașnice, libere și sustenabile. Tendințele periculoase expuse în ediția din acest an a Indicelui de Percepție a Corupției evidențiază necesitatea de a lua acum măsuri concrete de combatere a corupției la nivel mondial.”

Maíra Martini, Director Executiv Transparency International, a declarat:

„Trebuie să combatem urgent corupția înainte ca aceasta să afecteze complet acțiunile climatice importante. Guvernele și organizațiile trebuie să integreze măsuri anticorupție în acțiunile lor privind clima pentru protejarea finanțării, pentru restabilirea încrederii și maximizarea impactului. În prezent, puterile corupte nu doar modelează, ci adesea dictează politicile și distrug mecanismele de checks and balances - reducând la tăcere jurnaliștii, activiștii și pe toți cei care luptă pentru egalitate și sustenabilitate. Adevărata combatere a schimbărilor climatice necesită abordarea directă și decisivă a acestor amenințări. Persoanele vulnerabile din întreaga lume au nevoie urgentă de aceste măsuri.”

Mads Christensen, Director Executiv Greenpeace International, a declarat:

„Analiza din acest an a arătat din nou cum corupția din domeniul combustibililor fosili subminează eforturile climatice, inclusiv în Statele Unite. În întreaga lume, comunitățile cer guvernelor lor să ia măsuri privind clima. Dar vocile oamenilor sunt de fiecare dată contracarate de puterea coruptă a companiilor petroliere și a celor de gaze care profită de pe urma devastării mediului, care își folosesc miliardele pentru a încerca să reducă la tăcere criticii și activiștii, să cumpere putere și să desființeze măsurile de protecție care ne protejează familiile și planeta. Organizațiile Greenpeace și aliații noștri se confruntă cu o astfel de amenințare din partea gigantului Energy Transfer, care încearcă să ne elimine din SUA cu un proces masiv și speculativ. Depinde de noi toți, cei cărora ne pasă de viitor, să ne opunem bullying-ului făcut de aceste corporații, indiferent de costuri.”

CORUPȚIA ȘI CRIZA CLIMATICĂ

IPC subliniază faptul că miliarde de dolari din fondurile destinate combaterii schimbărilor climatice riscă să fie furate sau utilizate în mod necorespunzător.

• Majoritatea țărilor care sunt foarte afectate de schimbările climatice au un scor mai mic de 50 de puncte în IPC. Un număr imens de oameni se află într-un risc inutil, deoarece corupția afectează proiectele climatice menite să îi protejeze. Acest lucru scoate în evidență nevoia urgentă de măsuri solide de transparență și responsabilitate pentru a asigura utilizarea eficientă a acestor fonduri.
• Cercetări recente ale Transparency International arată modul în care corupția poate submina o „tranziție justă” către „Net Zero”, oferind exemple specifice din Africa de Sud (41), Vietnam (40) și Indonezia (37), unde măsurile de protecție insuficiente au creat oportunități pentru entități corupte.
• În Africa de Sud (41), aproximativ un miliard de rands (însemnând peste 56 de milioane de dolari americani) sunt furați în fiecare lună de la Eskom, furnizorul de energie deținut de stat, potrivit fostului director executiv al companiei.
• Țările care suferă cele mai grave efecte ale crizei climatice au cele mai mici scoruri, inclusiv Sudanul de Sud (8), Somalia (9) și Venezuela (10). În Somalia, schimbările climatice au făcut ravagii în economia agricolă a țării și au agravat conflictul care durează de 30 de ani.

Raportul a arătat, de asemenea, măsura în care actorii-cheie ai diplomației climatice se luptă cu corupția, care subminează eficacitatea multilateralismului, cum ar fi negocierile COP.

• Azerbaidjanul, gazda COP29, la care au avut acces cel puțin 1 773 de lobbyiști în domeniul combustibililor fosili, a obținut doar 22 de puncte.
• Brazilia, care va fi gazda COP30, va avea responsabilitatea de a asigura îndeplinirea țintei de finanțare privind combaterea schimbărilor climatice de 1,3 trilioane de dolari până în 2035. Cu toate acestea, în IPC 2024, Brazilia a obținut cel mai mic scor al său, respectiv 34 de puncte.
• Africa de Sud (41), gazda Summitului Liderilor G20, a scăzut cu trei puncte din 2019.
• Influența nejustificată în vederea obstrucționării politicilor climatice poate avea loc atât în țările cu niveluri ridicate de corupție, cât și în cele cu niveluri scăzute. Cu toate acestea, în țările bogate și dezvoltate, această interferență are cel mai grav impact, deoarece subminează activitatea acestora de a se pune de acord asupra unor ținte ambițioase, de a reduce emisiile și de a consolida reziliența la nivel global. Trei membri ai grupului Umbrella au scoruri în scădere semnificativă - SUA (65), Canada (75) și Noua Zeelandă (83).

Totodată, IPC a subliniat și faptul că există un cost uman al corupției climatice.

● Activiștii de mediu se află adesea în prima linie în lupta împotriva crizei climatice, dar eforturile lor îi expun la violență, intimidare și chiar crimă. Acest lucru este cel mai frecvent în țările cu probleme grave de corupție - aproape toate cele 1 013 asasinate ale activiștilor de mediu din 2019 au avut loc în țări cu scoruri sub 50 de puncte în IPC.

PRINCIPALELE ASPECTE LA NIVEL GLOBAL

IPC evaluează 180 de țări și teritorii în funcție de percepția asupra corupției din sectorul public, pe o scală de la zero (foarte corupt) la 100 (fără corupție)

● Aproape 6,8 miliarde de oameni trăiesc în țări cu scoruri sub 50 de puncte IPC. Acest lucru este echivalent cu 85% din populația totală de 8 miliarde de oameni.

● Pentru al șaptelea an consecutiv, Danemarca obține cel mai mare scor în IPC (90) și este urmată îndeaproape de Finlanda (88) și Singapore (84).

● Țările cu cele mai mici scoruri se află în principal în zone fragile și afectate de conflicte, precum Sudanul de Sud (8), Somalia (9), Venezuela (10), Siria (12), Libia (13), Eritreea (13), Yemen (13) și Guineea Ecuatorială (13).

● Peste un sfert (47) dintre țările evaluate au obținut cel mai mic punctaj de până acum în IPC, inclusiv Austria (67), Bangladesh (23), Brazilia (34), Cuba (41), Franța (67), Germania (75), Haiti (16), Ungaria (41), Iran (23), Mexic (26), Rusia (22), Sudanul de Sud (8), Elveția (81), Statele Unite ale Americii (65) și Venezuela (10).

În ultimii 5 ani, 7 țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile în clasamentul IPC:

● Acestea includ Coasta de Fildeş (45), Republica Dominicană (36), Kosovo (44), Kuweit (46), Maldive (38), Moldova (43) și Zambia (39).

În ultimii 5 ani, 13 țări au înregistrat o scădere semnificativă a scorurilor lor în clasamentul IPC:

● Scăderile semnificative sunt Austria (67), Belarus (33), Belgia (69), El Salvador (30), Franța (67), Kârgâzstan (25), Liban (22), Myanmar (16), Nicaragua (14), Rusia (22), Sri Lanka (32), Regatul Unit (71) și Venezuela (10).

FINAL.

NOTĂ PENTRU REDACTORI

Pentru scorul individual al fiecărei țări și modificările în timp, precum și pentru analiza fiecărei regiuni, accesați pagina web a IPC 2024: https://www.transparency.org/en/cpi/2024 (valabil începând cu 06:01 CET, 11 februarie 2025.)

Pagina media include raportul IPC 2024, precum și setul complet de date, metodologia, graficele și analiza suplimentară a șase regiuni care includ țări identificate ca fiind important de urmărit, inclusiv Oman (55), Italia (54), Indonezia (37), Ucraina (35) și Regatul Unit (71). Detalii aici: https://www.transparency.org/en/cpi/2024/media-kit.

CERERI DE INTERVIU

În cazul întrebărilor care privesc o țară anume, vă rugăm să contactați chapterele naționale ale Transparency International.

În cazul întrebărilor legate de constatările la nivel regional și global, vă rugăm să contactați felix.arbenz-caines@digacommunications.com sau Transparency International Secretariatul: press@transparency.org.

DESPRE INDICELE DE PERCEPȚIE A CORUPȚIEI

De la apariția sa în 1995, Indicele de Percepție a Corupției a devenit principalul indicator global al corupției din sectorul public. Indicele evaluează 180 de țări și teritorii din întreaga lume pe baza percepțiilor despre corupția din sectorul public, folosind date din 13 surse externe, inclusiv Banca Mondială, Forumul Economic Mondial, companii private de consultanță și evaluare a riscurilor, think tank-uri, ș.a.. Scorurile reflectă opiniile experților și oamenilor de afaceri.

Procesul de calculare a IPC este revizuit în mod regulat pentru a se asigura că este cât mai robust și coerent posibil, cea mai recentă revizuire fiind realizată de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, în 2017. Toate scorurile IPC începând cu 2012 sunt comparabile de la un an la altul. Pentru mai multe informații, consultați acest articol: The ABCs of the CPI: How the Corruption Perceptions Index is calculated.