Comisia Europeană a dat publicităţii ieri, 3 februarie 2014, primul Raport Anticorupţie realizat la nivelul întregii Uniuni Europene. Odată cu acesta au fost publicate şi rezultatele Eurobarometrului 2014, ale cărui rezultate corespund cu cele ale Barometrului Global al Corupţiei dat publicităţii anul trecut de Transparency International. Potrivit celor două instrumente aproximativ 65%, adică 2 din 3 români consideră că în România nivelul corupţiei a crescut în ultimii ani, faţă de 56% cât este media statelor UE.

În ceea ce priveşte secţiunea din Raportul asupra corupţiei dedicată României, apreciem că aceasta conţine o serie de date factuale, majoritatea culese din raportările publice ale instituţiilor vizate, care pentru o evaluare fidelă a impactului ar fi trebuit ponderate cu informaţii şi date publicate de organisme şi organizaţii independente. Acest neajuns al raportului conduce la pe alocuri la neconcordanţe, sau chiar la înţelegeri eronate ale modului de funcţionare a sistemului. Un alt aspect care trebuie subliniat ţine de includerea în Raport a unei evaluări cu privire la corupţia din sistemul sanitar, fără a se face însă vreo menţiune cu privire la sistemul de învăţământ, şi el la fel de afectat de corupţie.

Dincolo de acestea, Raportul conţine o serie de constatări valide referitoare la lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, ca de altfel şi în alte state ale Uniunii Europene, deşi rezultatele Eurobarometrului arată că problema corupţiei este una prioritară pentru cetăţenii europeni. La fel de pertinente sunt şi concluziile privind alocarea resurselor publice în România, în special la nivel local, precum şi cu privire la sistemul de achiziţii publice viciat de instabilitatea legislativă şi de lipsa de capacitate a autorităţilor contractante şi de control de asigura o competiţie reală şi transparentă şi monitorizarea execuţiei contractelor. Pentru România rezolvarea acestor probleme ar aduce un plus de credibilitate şi ar avea un impact pozitiv privind investiţiile străine şi mediul de afaceri în ansamblu.

TI-România apreciază că felul în care a fost construit Raportul nu îi oferă suficientă consistenţă faţă de situaţia reală din ţară şi nici nu aduce plus valoare faţă de alte evaluări la care România a fost supusă, datele factuale pe care se bazează cea mai mare parte a acestuia nefiind suficiente și substanțiale pentru a asigura o radiografie coerentă şi cu proiecţie pentru viitor. Tocmai în acest sens, apreciem că recomandările incluse la finalul Raportului, deşi corecte pe fond, nu sunt suficient relevante pentru îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei în România.

Din analiza recomandărilor formulate pentru toate statele membre rezultă lipsa unei abordări corelate în cercetările realizate şi lipsa unui unei structuri comune de analiză. O parte dintre recomandările formulate pentru unele state sunt perfect valabile şi pentru altele, însă în lipsa abordării respectivei probleme în raportul de ţară, nu au putut fi formulate nici recomandări pentru aceasta, ceea ce limitează posibilitatea de fructificare a concluziilor prin adoptarea unor măsuri cu aplicabilitate generală la nivelul UE. În acest sens amintim doar câteva dintre recomandările adresate altor state, care ar fi fost perfect valabile şi în privinţa României: controlul finanţării partidelor politice, prevenirea corupţiei care afectează sectorul privat, imunităţile şi termenele de prescripţie reduse, accesul la informaţii de interes public, accesul la informaţii privind beneficiarii reali ai acțiunilor companiilor, etc.

Având în vedere că prezentul Raport este primul exerciţiu de acest gen, apreciem că pentru ediţiile sale viitoare este necesar să se stabilească o abordare unitară, orientată către o mai bună înţelegere a contextului naţional şi a nuanţelor pe care datele culese le au în contextul local, pe baza unei metodologii mai consistente. Totodată TI-România recomandă ca ediţiile ulterioare să conţină recomandări cu un grad de aplicabilitate directă mai ridicat, care să poată susține intervenții cu impact la nivelul statelor membre, şi îşi exprimă încrederea că atât cele prezente cât şi viitoarele recomandări vor fi fructificate în cadrul unor politici concertate la nivelul Uniunii Europene, pentru a putea asigura în mod efectiv dezvoltarea durabilă, reducerea disparităţilor între diferitele regiuni și crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție.


Data publicare: 04/02/2014