Luând în considerare miile de e-mail-uri transmise de către cetăţeni români, precum şi petiţii apărute în mediul online prin care se solicită reprezentanţilor societăţii civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii luarea unei poziţii publice în ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dorim să menţionăm ca poziţia publică a Transparency International România – care include şi poziţia directorului ei executiv, care este şi reprezentant al societatii civile în CSM (deci nu se poate dedubla) a fost dată publicităţii încă din data de 23 februarie 2018, se află postată pe site-ul TI-Romania şi este accesibilă oricui. (cititi aici comunicatul)

În conformitate cu prevederile art.54 (1) şi (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, “Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

În conformitate cu prevederile art. 12 (7) si art. 21 (8) din Hotărârea nr.326/2005, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, cit si a prevederilor art.133 (2) Consiliul Superior al Magistraturii “reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările Plenului” Pe cale de consecinţă, reprezentanţii societăţii civile nu participă şi nu pot participa la discuţiile din CSM referitoare la cererea ministrului justitiei de revocare din funcţie a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Competenţa de soluţionare a procedurii aparţine magistraţilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, prin urmare pentru reprezentanţii societăţii civile în CSM apare obligaţia de rezervă cu privire la această procedură în concret, pentru a nu reprezenta un factor de presiune exercitat asupra membrilor Secţiei de Procurori din cadrul CSM.