Având în vedere că fenomenul corupției rămâne o problemă gravă în România, în ciuda rezultatelor raportate de instituțiile de profil, Transparency International România solicită ca în bugetul de stat să fie prevăzute alocări pentru finanțarea unor măsuri eficiente de prevenire a corupției și nu doar pentru sancționarea acesteia.

În acest context, Transparency International România adresează Guvernului și Parlamentului României câteva întrebări și recomandări.

  • Care este bugetul alocat pentru analiza vulnerabilităților la corupție, respectiv care este bugetul alocat pentru măsurile preventive anti-corupție la nivel național, în 2016?
  • La cât se estimează că vor ajunge în 2016 încasările din sumele confiscate, respectiv din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de corupție? Sumele respective ar putea fi o sursă importantă la bugetul de stat, inclusiv pentru asigurarea unor măsuri de prevenire a corupției.
  • Includerea în textul legii a obligației ordonatorilor de credite de a raporta trimestrial gradul de realizare a indicatorilor de investiții, corelat cu tranșele de plăți.
  • Adoptarea de prevederi legale care să oblige reprezentanții administrației publice locale ca, la aprobarea proiectului de buget în consiliu, să prevadă linie separată de finanțare pentru Strategia Națională Anticorupție și/sau pentru implementarea Standardului 1 SCIM: Etică, integritate.

Solicitarea Transparency International România vine ca o variantă de răspuns la concluziile relevate de studiul ANTICORRP realizat în perioada iulie-septembrie 2015. Analiza calitativă a informaţiilor a scos în evidenţă faptul că majoritatea participanţilor conştientizează care sunt costurile corupţiei, consecinţele directe şi indirecte, atât în plan personal cât și profesional. În plus, s-a constatat că “cedările” în faţa incidentelor de corupţie nu sunt determinate doar de decizii individuale, ci și de procese de imitație socială. De asemenea, se remarcă implicaţiile negative ale incidentelor de corupţie asupra performanţelor instituţionale (management defectuos); climatului de muncă şi intereselor angajaţilor; respectiv asupra beneficiarilor finali ai serviciilor publice - cetăţenii.

Totodată, studiul arată că cetățenii au o mare disponibilitate de a reacționa contra corupției, de a trece de la o atitudine pasivă la una pro-activă, însă astfel de inițiative trebuie încurajate și multiplicate. Cercetarea a fost derulată prin metoda organizării de focus-grupuri, la care au participat atât martori, cât şi victime ale corupţiei, persoanele fiind selectate din diferite medii sociale.

Printre pilonii care pot stabiliza şi pot oferi o expunere mai mare demersurilor de prevenire și combatere a corupției se numără promovarea și multiplicarea exemplelor pozitive, inclusiv prin comunicare publică/instituțională, astfel încât cetățenii să vadă că au de câştigat atunci când rezistă corupţiei.

În acest context, apreciem că în următoarea perioadă va fi crucială investiția în dezvoltarea și aplicarea de măsuri eficiente de prevenire a corupției la nivel național, pentru recredibilizarea instituțiilor publice și consolidarea integrităţii publice.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați Iulia Coșpănaru, Director Adjunct TI-România
sau mail: office @ transparency.org.ro

Data publicare: 09/12/2015