Notă metodologică

Ce este Raportul Naţional asupra Corupţiei?

Raportul Naţional asupra Corupţiei este o publicaţie anuală a Transparency International România care prezintă un sumar al celor mai importante evoluţii instituţionale, legislative şi de politică publică cu un impact asupra luptei împotriva corupţiei în anul precedent.

Acest raport nu îşi propune să ofere o relatare completă asupra evoluţiei corupţiei şi a măsurilor anticorupţie din perioada februarie 2011 – februarie 2012, ci mai degrabă să expună în mod analitic o sumă de aspecte pozitive şi negative, oferind în acelaşi timp puncte de reper şi posibile soluţii pentru politicile publice din domeniu care au avut rezultate slabe.

Metodologia de cercetare

În mod consecvent TI-România a abordat problema luptei împotriva corupţiei pe trei paliere, respectiv prevenire, combatere şi sancţionare, pornind de la gravitatea consecinţelor pe care le poate produce nerespectarea normelor în materie.

Astfel, mecanismele de prevenţie sunt menite cu precădere să asigure o transparenţă sporită şi în acest fel să reducă cât mai mult cu putinţă posibilităţile de încălcare a obligaţiilor legale şi deontologice. Mai mult decât atât rolul acestora este să nu expună acţiunile indivizilor unor riscuri de coruptibilitate datorită opacităţii procedurilor, sau a posibilităţii de exercitare a unei puteri discreţionare ca urmare a unui vid de reglementare. Prin activităţile de prevenire se identifică şi se reduce vulnerabilitatea entităţilor publice la corupţie. Din perspectiva combaterii, acţiunile care se înscriu în această sferă sunt mai energice decât cele dedicate prevenirii şi de regulă pot conduce la aplicarea de sancţiuni administrative. Ceea ce caracterizează măsurile de combatere este faptul că ele intervin atunci când s-a produs deja o încălcare a normelor juridice, însă consecinţele produse nu sunt foarte grave, ele având mai degrabă potenţial de a genera corupţie, decât să constituie acte de corupţie în sine.

În ceea ce priveşte sancţionarea, acest palier este dedicat acelor situaţii în care actele de corupţie s-au produs deja, consecinţele au fost constatate, singura intervenţie care mai poate avea loc în acest moment fiind sancţionarea penală a celor vinovaţi, pentru a evita perpetuarea acestor fapte şi pentru îndeplinirea funcţiei educative a sancţiunii penale, pentru restul societăţii. Mecanismele de sancţionare sunt în competenţa instituţională a sistemului judiciar.

Totodată trebuie avut în vedere faptul că, de regulă, măsurile care vizează lupta împotriva corupţiei nu se limitează la cele de ordin legislativ, ci ele au implicaţii atât la nivel institutional, dar şi la nivel de politici publice, atunci când vorbim de intercorelarea diverselor măsuri legislative şi instituţionale dintr-un sector.

Astfel, la baza evoluţiilor identificate se situează cele pur legislative, de drept material sau procesual, cu incidenţă punctuală, asupra sferei lor de aplicabilitate sau asupra normelor pe care le evocă.

Din perspectiva instituţională evoluţiile sunt determinate de modificări legislative urmate de aplicarea acestora în contextul instituţional deja existent. Evoluţiile înregistrate din perspectiva politicilor publice, care ar trebui să fie şi cele mai importante din punctul de vedere al efectelor, se caracterizează în primul rând printr-o abordare globală a fenomenului şi nu una punctuală. În acest context, evoluţiile politicilor publice surprind deopotrivă evoluţii legislative şi instituţionale, toate adoptate cu scopul de a atinge obiectivul determinat prin politica publică.

Din aceste considerente, Raportul este structurat pe trei componente majore – evoluţii legislative, evoluţii instituţionale şi evoluţii ale politicilor publice - la care se adaugă o a patra componentă, aceea a analizării concluziilor şi recomandărilor Comisiei Europene formulate în cadrul Raportului privind mecanismul de cooperare şi verificare, şi o a cincea componentă dedicată reflectării subiectului corupţie/anticorupţie în presă. Facem precizarea că deşi Raportul Comisiei excede perioadei de raportare la care facem referire, el a fost inclus în prezenta analiză întrucât necesită precizări punctuale cu privire la unele recomandări, care puse în aplicare ca atare riscă să fie în dezacord cu structura instituţională şi sistemul de drept românesc.

Primele trei componente vor fi la rândul lor structurate pe cei trei piloni de abordare a luptei anticorupţie: prevenire, combatere şi sancţionare. Rezultă de aici o abordare matriceala a studiului, astfel încât să se ofere o imagine cât mai cuprinzătoare asupra evoluţiilor analizate în perioada februarie 2011 – februarie 2012, în ceea ce priveşte demersurile împotriva corupţiei.

descarca documentul 

[PDF]


Data publicare: 24/07/2012